Guvernul maghiar condus de Viktor Orbán a spionat instituțiile UE în ultimii 13 ani

Spionaj în cadrul instituțiilor UE

Oficial, aceștia aveau atribuții în domeniul economic și financiar, însă, potrivit unei anchete comune realizate de mai multe publicații europene, scopul real era spionajul intern în cadrul instituțiilor UE.

Conform investigației realizate de Direkt36, un diplomat cunoscut sub inițiala V., considerat „priceput” în cadrul Reprezentanței Permanente a Ungariei la Bruxelles, a încercat să recruteze cetățeni maghiari care lucrau în instituțiile europene.

Deși figura în acte ca specialist în politica de coeziune, V. era, de fapt, ofițer al Biroului de Informații. Între anii 2012 și 2018, agenții maghiari ar fi desfășurat activități de spionaj într-o manieră imprudentă și lipsită de discreție, încălcând regulile de securitate.

În 2017, V. și întreaga rețea maghiară de informații de la Bruxelles au fost descoperiți, scrie publicația.

Bani pentru informații

Ziarul belgian De Morgen notează că spionii apropiați de Orbán au recurs la metode neobișnuit de agresive pentru un stat membru al UE, asemănătoare celor folosite de regimurile rus sau chinez.

Ei le-ar fi cerut angajaților maghiari din cadrul Comisiei Europene să furnizeze informații confidențiale – precum procese-verbale ale ședințelor – către diplomați aflați sub acoperire, în schimbul unor sume de bani.

Uneori, acești funcționari ar fi fost chiar determinați să semneze documente prin care deveneau „colaboratori secreți” ai serviciilor maghiare.

Publicația belgiană mai susține că această rețea de spionaj ar putea afecta reputația actualului comisar european maghiar, Olivér Várhelyi, care ar fi coordonat activitățile de informații ale delegației Ungariei între 2015 și 2019.

Ministrul belgian de Externe, Maxime Prévot, a declarat că astfel de acțiuni nu pot rămâne fără consecințe și că spionajul desfășurat pe teritoriul belgian este inacceptabil.

Fostul diplomat și ministru de Externe maghiar István Szent-Iványi a calificat drept „scandalos” faptul că un stat membru al Uniunii Europene ar spiona instituțiile acesteia.

„Investigația OLAF a arătat deja că guvernul maghiar tratează UE ca pe un adversar. O consecință gravă a acestui caz ar putea fi neîncrederea față de diplomații și funcționarii maghiari care lucrează în cadrul Comisiei Europene”, a declarat István Szent-Iványi pentru Euronews.

Relații tensionate între Bruxelles și Budapesta

Potrivit Wiener Standard, acțiunile de spionaj arată cât de tensionate au devenit relațiile dintre Budapesta și Bruxelles. De peste un deceniu, premierul Orbán a fost perceput ca un factor de divizare în cadrul Consiliului European, promovând un model politic „iliberal”, contrar valorilor Uniunii.

Din această cauză, Ungaria deține puține funcții influente în instituțiile UE, iar serviciile sale de informații ar fi încercat să compenseze prin colectarea de date confidențiale.

Deși Ungaria face parte din cooperarea europeană în domeniul informațiilor, principiul de bază între statele aliate este acela de a nu se spiona reciproc.

Totuși, Budapesta este privită ca un partener cu „loialitate divizată”, existând suspiciuni că unele informații obținute ajung la Moscova. Astfel, se ridică întrebarea dacă spionajul a servit interesele statului maghiar sau, mai degrabă, ale guvernului Orbán.

După recrutare urma un „interviu” în Ungaria

O sursă Direkt36 din cadrul Comisiei Europene a relatat că tentativa de recrutare făcută de V. i s-a părut menită nu să apere interesele naționale, ci să consolideze puterea politică și economică a premierului și a cercului său apropiat.

Conform aceleiași surse, Biroul de Informații maghiar de la Bruxelles acționează pe „un spectru larg”, vizând toți cetățenii maghiari din instituțiile europene care dețin competențe relevante, iar recrutările reușite erau urmate, de regulă, de deplasări în Ungaria pentru interviuri suplimentare.

Unul dintre domeniile asupra cărora serviciile maghiare manifestau un interes special era libertatea presei. Diplomatul V. ar fi încercat să afle ce măsuri plănuia Comisia Europeană în legătură cu reprimarea mass-mediei independente din Ungaria și dacă funcționarii maghiari implicați în dosare de presă intenționau să critice guvernul Orbán. Alte ținte ale spionajului erau domeniile fiscal și bugetar.

În pofida expunerii sale, cariera lui V. nu a avut de suferit: în 2024, acesta a publicat un articol în revista Serviciului Național de Securitate Militară (KNBSZ), dedicat „provocărilor actuale” ale serviciilor de informații.

Publicația îl menționează drept maior V., doctorand la Centrul Național de Informații – instituție care coordonează cooperarea tuturor agențiilor de spionaj maghiare.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE