VIDEO/ Hora, dansul național al evreilor, este luată de la români. ”Avem istoria unei culturi comune a Israelului și României”

Tamar Samash, ambasadorul Israelului, la celebrarea a 70 de ani de la întemeierea Israelului, vorbește despre ce ne leagă pe noi, românii, de evrei. În majoritatea orașelor românești există urme ale prezenței evreilor, până ca aceștia să decidă să se întoarcă în cea care avea să le fie patrie-mamă.

Ambasadorul Tamar Samash este pentru a doua oară în misiune în România, astfel că a putut vedea și perioada comunistă, și pe cea democratică. Diferența este uriașă, potrivit diplomatului, și o simți chiar când te plimbi pe stradă și vezi oameni zâmbind. Asta nu se întâmpla înainte de 1989.

Am lăsat deoparte subiectul mutării Ambasadei României de la Tel Aviv la Ierusalim și vizita recentă a demnitarilor români în Israel, pentru a vorbi despre Israel la 70 de ani de la înființare.

70 de ani este o vârstă la care poți trage concluzii. Unde credeți că se află Israel astăzi în ceea ce privește realizările și eșecurile?

70 de ani pentru un stat înseamnă puțin, de fapt. Dar am dezvoltat o economie foarte vie, o cultură minunată, o forță militară extraordinară. Avem problemele noastre, în special la nivel social, contradicții între diferite părți ale societății, niveluri diferite de salarizare, tinerii nu își permit să își cumpere un apartament prea ușor. Dar, peste toate, societatea israeliană este una unită și foarte mândră de realizările pe care le-am avut în ultimii 70 de ani. Pentru că, dacă stai să te gândești, acum 70 de ani erau 800.000 de evrei în Israel. Astăzi suntem 8 milioane. Nu aveam agricultură, nu aveam industrie, o armată foarte mică și două universități, asta era foarte interesant. Nu avem apă, nu avem petrol, așa că a trebuit să facem așa cum spune zicala: «Dacă viața îți dă lămâi, faci limonadă». Nu avem energie, am folosit energia solară, nu aveam apă, am găsit soluții de irigare prin picurare, ca să nu irosim apa, metode de desalinizare a apei, reciclare a apei. Avem astăzi una dintre cele mai dezvoltate agriculturi din lume, avem, cum am mai spus, o armată foarte puternică, avem opt universități și țara se dezvoltă cu fiecare zi.

Recomandări

„Prin noi înșine”, etapa pe bani. Membrii și simpatizanții PNL au contribuit cu 10,51 de milioane de lei la partid, statul a dat 74,91 de milioane de lei

„S-a dovedit că dansul nostru național – hora – l-am luat din altă parte”

Ce regrete aveți?

Regrete? Regretul că statul nu a fost întemeiat mai devreme. Pentru că înainte de întemeierea statului Israel a fost acel război teribil în care 6 milioane de evrei, care nu aveau unde să meargă și un refugiu, au fost exterminați de naziști, și dacă ar fi existat un stat evreiesc, atunci poate că ar fi putut să vină în Israel. Al doilea regret este că n-am putut obține pacea cu toți vecinii noștri. Suntem de 40 de ani în relații de pace cu Egiptul, cu Iordania, avem relații bune cu celelalte state arabe, dar nu avem o pace totală. Israel este în război de 70 de ani și chiar mai mult.

Israel și Romania au relații foarte bune, cum ați menționat, datează de 70 de ani. Chiar dacă nu mai avem o comunitate evreiască atât de dezvoltată aici, știu că românii sunt foarte bine văzut în Israel. Cum putem dezvolta această relație?

În special la nivel cultural și turistic. Cum vă ziceam, avem relații economice și militare foarte bune, pentru oameni, relațiile culturale și turistice sunt importante. Există cinci zboruri dus-întors în fiecare zi din România către Israel, încercăm să avem cât mai multe activități culturale în România, pentru ca poporul român să vadă cine suntem, nu doar fața militarizată a Israelului. Există mulți turiști de ambele părți, mulți pelerini care merg în Israel, și când vin ca pelerini, văd țara așa cum este, nu doar locurile sfinte, ci Israelul așa cum e. Și mulți israelieni vin aici în România în vizită, dacă sunt de origini românești, vin să vadă locurile de unde provin părinții lor și acesta este un schimb benefic între țări. Cum ați spus, comunitatea evreiască este mică, dar a fost una numeroasă, avem o istorie a unei culturi comune a Israelului și României, și asta nu poți schimba. Avem 400.000 de evrei în Israel care au venit din România și s-au adaptat la bucătărie, la cultură, la muzică. Știați că dansul nostru național – hora – credeam că este al nostru, dar s-a dovedit că l-am luat din altă parte.

Recomandări

Culisele planului privind retragerea lui Piedone. Negocieri la cuțite între PSD și partidul lui Dan Voiculescu

Și vom dansa hora pe 1 Decembrie, fiindcă România celebrează 100 de ani. Mai avem un drum lung de parcurs, dar cum vedeți România astăzi, având în vedere că nu este prima dumneavoastră misiune aici?

Am fost în România în perioada comunistă, în 1988, în timpul Revoluției și după. Am șansa să fiu aici și aproape 30 de ani mai târziu și să îi văd dezvoltarea. Cum v-am spus, 70 de ani de Israel este puțin și aproape 30 de ani după Revoluție este și mai puțin. Dar România s-a dezvoltat foarte mult, și nu doar orașele care arată ca oricare orașe din lume, dar și industria… Adică, văd că potențialul României este uriaș și oamenii sunt dornici de dezvoltare. Când oamenii mă întreabă care este schimbarea principală pe care o văd în România, le spun că acum oamenii zâmbesc. Pentru că acum 30 de ani, oamenii nu zâmbeau pe stradă. Astăzi, sunt deschiși către lume, sunt prietenoși, iar România are un potențial imens, trebuie doar să creadă în forțele proprii. Știu că România are un loc important în Uniunea Europeană și poate să profite de această poziție pentru a influența alte țări.

Ce fel de tradiții aveți legate de Ziua Națională?

Recomandări

Momentul în care judecătoarea Ancuţa Popoviciu îl strigă pe Sebastian, ucis la 2 Mai de Vlad Pascu: „A decedat o victimă? Vă rog să nu vorbiți” | AUDIO

Nu avem încă tradiții, e prea curând. Avem o paradă militară, oamenii ies să danseze pe stradă, avem obiceiul de a ieși în natură la grătar și familiile se adună. Este singura perioadă din an în care în familia mea se adună, toți copiii și tinerii și îți dai seama că sunt copii noi și îi întrebi: cine ești tu? Suntem mai mult de o sută de persoane adunate. Este o zi în care toată lumea se adună, dansează, mănâncă, mereu se mănâncă, și avem și un concurs național de învățare a Bibliei. Oamenii învață Biblia tot timpul anului și apoi merg la concurs. Și este momentul în care oferim premii naționale de excelență în diferite domenii: cercetare, literatură, artă etc.

„M-am îngrășat trei kilograme de când am venit aici”

Excelența Voastră, ce vă place cel mai mult la România?

Cu excepția oamenilor?

Cu excepția oamenilor.

Este o țară mare și regret – că m-ai întrebat de regrete – că nu am avut timp să fac un tur al României. Am încercat de fiecare dată când am avut drumuri în afara Bucureștiului să nu iau avionul, ci să merg cu mașina. Îmi place până și iarna aici în România. Este o țară frumoasă, plină de viață și iubesc oamenii.

Și poate și mâncarea?

M-am îngrășat trei kilograme de când am venit aici. Deci îmi place și mâncarea.

Citește și:

Raportul ActiveWatch FreeEx 2017-2018 asupra libertății presei. Derapaje majore ale puterii, jurnaliști bătuți și amendați

Urmărește-ne pe Google News