De Catalina Bradis,

Ziarul Libertatea vă arată însă azi ce înseamnă cu adevărat o iarnă grea în România. În 1954, conform Aristidei Busuioc, şef climatologie în cadrul Administraţiei Naţionale de Meteorologie, stratul de zăpadă a măsurat între 2 şi 5 metri. Tot atunci, mai precis în perioada 3 – 5 februarie, ne-a lovit şi cel mai puternic viscol înregistrat vreodată în România.
4253-211339-2fototramvainougabi9911.jpg

Cel mai mare viscol, în acelaşi an

Şi asta nu e tot. În Bucureşti, viteza vântului a fost de 126 km/h, iar cantitatea de zăpadă depusă în ţară a fost copleşitoare.
4253-211337-2dosar3.jpg

În aceste condiţii, nu ne rămâne decât să ne rugăm să nu avem parte de aşa iarnă, fiindcă, la felul în care se mişcă acum autorităţile, sigur murim sub troiene.
4253-211338-2fotoelisabetanougabi9890.jpg

«Nămeţii se ridicau cât casa»

Carol Wagner, un bucureştean din sectorul 4, în vârstă de 100 de ani, îşi aminteşte de cea mai mare zăpadă pe care a văzut-o.
4253-211336-2dosar2.jpg

“În 1929 am prins cea mai mare zăpadă din viaţa mea. Pe vremea aia, locuiam la curte, iar nămeţii se ridicau aproape cât casa. Îmi amintesc că n-am putut să deschid uşa şi am ieşit pe geam. Cu chiu, cu vai, am reuşit să fac o potecuţă de câţiva centimetri până la poartă. Pe vremea aia era altceva. Atunci nu erau utilaje de deszăpezire ca acum. Oamenii cărau zăpada cu căruţa şi o aruncau în Dâmboviţa”, ne-a povestit bătrânul.

“Şi în 54 a nins puternic. Îmi amintesc că am stat acasă aproape o săptămână, pentru că traficul era paralizat şi nu aveam cum să ajungem la serviciu prin nămeţi”, încheie Carol Wagner.

foto: Gabriel Pătruţ