Că va “ploua” peste noi cu mai mult de 500 de euro pe secundă nu sună rău deloc, însă orice român de rând, care a avut măcar o dată în viaţă un împrumut, ştie că atunci când trebuie achitată “nota de plată” momentul e dureros. Iar pe noi ne vor aştepta multe astfel de perioade, pentru că statul trebuie să acopere deficitul bugetar (diferenţa dintre venituri şi cheltuieli). Cu dobândă! Iar o bună parte din banii care trebuie daţi înapoi s-ar putea traduce, în curând, prin taxe mărite ori prin alte tăieri de indemnizaţii.
Din cele 16,13 miliarde de euro pe care statul român le va împrumuta de la organismele financiare internaţionale, 2,6 miliarde de euro vor fi folosite doar pentru a putea plăti dobânzile la împrumuturile deja luate.
Forma finală a proiectului BNR de regulament cu privire la creditare aduce noi modificări pentru cei care vor lua împrumuturi de la bănci. BNR aproape că îngroapă creditele în valută: băncile vor solicita un avans de minimum 25%, la creditele imobiliare în euro, şi de 40%, la împrumuturile imobiliare în alte valute, dacă veniturile clientului nu sunt exprimate în moneda respectivă. Prima Casă şi refinanţările sunt exceptate de la aceste condiţii.
Guvernul şi Banca Naţională a României şi-au asumat drept obiectiv ca, din 2015, moneda naţională a României să devină euro. Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, susţine însă că românii sunt “admirabil de nepregătiţi” pentru adoptarea monedei europene, dar că amânarea nu ar fi o rezolvare. Înainte de a intra în zona euro, o ţară trebuie să respecte criteriile economice incluse în Tratatul de la Maastricht: deficitul bugetar nu poate depăşi 3% din PIB, datoria publică trebuie limitată sub 60% din PIB, iar inflaţia să nu depăşească cu 1,5% media celor mai performante ţări din zona euro.