In Maramures colindatorii se mascheaza in monstri

Bradul si colindatul sunt cele mai cunoscute obiceiuri de Craciun in Romania. Daca ornarea bradului reprezinta o traditie cat de cat standard, modul in care tinerii merg la colindat difera de la o zona la alta a tarii. Probabil ca unii dintre cei mai bizari colindatori sunt brondosii maramureseni, care folosesc lenkerul, o sanie cu volan.

Poarta masti din blanuri de capra sau oaie ce reprezinta monstri sau fiinte fantastice, cu trasaturi rupte parca din filmele de groaza. Imbracati in costume populare, cu opinci de piele, tinerii maramureseni din satul Cavnic cutreiera ulitele pentru a colinda. Obiceiul precrestin a fost adaptat sarbatorii Craciunului, initial avand rolul de a alunga spiritele rele.

Totusi, cand drumurile sunt inaccesibile din cauza zapezii, brondosii folosesc lankerul. E vorba de o sanie careia i-au fost adaptate un volan si un sistem de directie, aducand mai degraba cu un bob. Inventia a fost brevetata la Cavnic in 1920. Acesta e unul din obiceiurile bizare din Romania, colindatorii din alte zone folosind cel mult costumele populare pentru autenticitate. Daca in restul tarii pentru a colinda sunt suficiente cantarile, la Cavnic, obiceiul e reprezentat de “comedii” sau punerea in scena a diverselor evenimente istorice. De exemplu, decapitarea lui Constantin Brancoveanu e reprezentata prin infigerea unor mere in sabii.

Din punct de vedere religios, crestinii tin post timp de 40 de zile, perioada luand sfarsit in seara de Craciun. Ignatul, sau taierea porcului, la 20 decembrie, e un alt moment important.

Unii lingvisti sustin ca originea termenului Craciun ar fi in cuvantul latin “creatio” (n.r. creatie, nastere).

Impodobirea bradului, un obicei germanic, s-a raspandit in aproape toata lumea crestina, devenind astfel cea mai cunoscuta traditie de Craciun.

Bradul de Craciun

Originea bradului de Craciun nu este cunoscuta cu exactitate, insa majoritatea specialistilor indica popoarele germanice ca initiatoare ale obiceiului. Popoarele nordice foloseau crengute de brad si vasc pentru a-si orna casele. In Evul Mediu, in provinciile Alsacia si Lorena acesta era o traditie, insa nu cu ocazia Craciunului. Totusi, acest obicei se raspandeste usor-usor si ajunge chiar in Orient, prin intermediul catolicismului. In prezent, traditia a fost adoptata in toata lumea crestina, atat in mediul urban, cat si rural, cel mai asteptat moment fiind dimineata de Craciun, cand sub brad apar cadourile lasate de Mos Craciun in timpul
noptii de Ajun.

MÅSTI

Mastile brondosilor din localitatea maramureseana Cavnic sunt inspirate din mitologia populara si reprezinta fiinte fantastice. Obiceiul a fost adaptat Craciunului, avand origini precrestine, si are rolul de a alunga raul

STEAUA

In Ajunul Craciunului copiii cu varste cuprinse intre 7 si 14 ani ies la colindat cu Steaua. Obiceiul are  legatura cu steaua aratata celor trei magi de la Rasarit. Copiii folosesc o stea mare din lemn, ornata cu hartie colorata si beteala

CAPRA

Capra incepe in noaptea de Ajun si tine trei zile. Sunt trei personaje ale povestii cantate – capra, ciobanul si tiganul. In unele cazuri jocul caprei este format doar din acompaniament muzical. Capra are scopul de a aduce roade si spor

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE