1. Banca Națională a României a decis să mențină dobânda cheie la 6,5%, nivel neschimbat din august anul trecut. Dobânda cheie sau dobânda de politică monetară e un semnal în piață, în funcție de care toate băncile comerciale își ajustează dobânzile, deci și nivelul ratelor noastre. Scăderea economică, inflația ridicată, dar și incertitudinile politice fac imposibilă în acest moment o reducere a dobânzii, care să ducă la rate mai mici. Asta dacă mai avea nevoie cineva să înțeleagă că modul în care statul administrează economia influențează banii fiecăruia dintre noi.

    2. Și dacă tot contabilizăm timpul și banii, Românii cumpără din ce în ce mai puțin de aproape un an. Datele Institutului Național de Statistică arată că iunie este a unsprezecea lună consecutivă în care consumul scade. Și nu e o coincidență. Suntem mai prudenți cu banii noștri, pentru că în termeni reali, sunt mai puțini, din cauza inflației ridicate și taxelor în plus, impuse acum 12 luni. E o legătură directă acolo. Problema este că, în România, consumul este principalul motor al economiei. Când oamenii cumpără mai puțin, magazinele vând mai puțin, firmele încasează mai puțin, iar economia începe să încetinească. Deci tot noi suferim.

    3. Agenția Moody’s ne-a ținut și ea pe linia de plutire, dar România plătește deja ca și cum ar fi în categoria junk. Mai exact, înainte ca agenția să anunțe decizia, investitorii ceruseră deja dobânzi mai mari ca să împrumute România. Cu alte cuvinte, piețele se comportă deja ca și cum riscul de retrogradare ar fi real. Pentru că investitorii nu se uită doar la nota oficială. Se uită la risc. Iar România încă are deficit mare, datorii în creștere și un guvern care trebuie să livreze reforme. Așa că vestea bună este că deficitul scade mai repede decât estimau analiștii. Vestea proastă este că plătim tot mai mult doar ca să ne finanțăm datoria. Pe scurt, Moody’s ne-a dat o șansă. Acum trebuie să demonstrăm că o merităm. Altfel, pe 2 octombrie urmează ultimul examen: evaluarea Standard & Poor’s.

      4. Știu că pare departe acum, dar tot ce s-a întâmplat în ultimele luni o să se întoarcă să ne muște de portofel la iarnă. Asociația Energia Inteligentă avertizează că iarna ar putea veni cu gaze mai scumpe, depozite mai goale și o piață mult mai tensionată. Iar când gazul se scumpește, se scumpește și energia produsă în centralele pe gaz. În scenariul pesimist, noile oferte la energie electrică ar putea fi cu 15 până la 20% mai mari. În varianta optimistă, creșterea ar fi de doar 3–5%. Deci de scumpire nu scăpăm oricum. Pentru că, în energie, uneori și factura de curent electric începe… de la gaz.

        5. A trecut deja aproape o lună de când un atac cibernetic a blocat sistemele Agenției Naționale de Cadastru. Guvernul spune că platforma ar putea reveni în funcțiune în această săptămână și că ordinea cererilor depuse va fi păstrată. Însă până atunci, pierderile estimate sunt de câteva milioane de euro pe zi. Notarii nu pot autentifica tranzacțiile, băncile nu pot finaliza credite ipotecare, iar dezvoltatorii nu pot livra locuințele. Practic, piața imobiliară a fost pusă pe pauză. Cine plătește? În primul rând, cumpărătorii și vânzătorii care trebuie să amâne tranzacțiile. Apoi dezvoltatorii, care întârzie încasările, și băncile, care nu pot acorda creditele programate. Numai din partea statului nu am văzut niciun fel de asumare a responsabilității pentru că nu și-a protejat cum trebuie un sistem vital pentru economie.

          Economia nu se întâmplă doar la Ministerul Finanțelor. Se întâmplă în portofelul tău. Până săptămâna viitoare… ne revedem pe platformele euronews.ro și libertatea.ro!

          Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
          ABONEAZĂ-TE ȘTIRILE ZILEI
          Comentează
          Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații
          Comentează

          Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.