Înarmarea, mai ales a Europei, linia principală a summitului NATO de la Ankara
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Liderii militari și civili ai celor 32 de state membre ale NATO au anunțat la summitul de la Ankara, marți, 7 iulie, mai multe inițiative menite să întărească capacitățile de apărare ale aliaților, inclusiv în zona României.
Cuprins:
- Ce înseamnă „Inițiativa în domeniul dronelor”
- Ce presupune declarația cadru de aderare „Coaliția pentru Naval Missile Strike” (lovituri cu rachete antinavă)
- România, membru fondator al Băncii pentru Apărare, Securitate și Reziliență
- Contextul în care are loc înarmarea puternică a NATO
- Aspectul politic al summitului NATO de la Ankara
Ministrul român al apărării, Radu Miruță, și șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, au semnat două dintre inițiativele de apărare, respectiv NATO Drone Edge (Inițiativa în domeniul dronelor) și declarația cadru de aderare la Coaliția Naval Missile Strike (Coaliția pentru rachete antinavă).
Evenimentele au avut loc la un forum al industriei de apărare organizat în premieră la un summit NATO.
Aliații au organizat un astfel de forum, la care participă zeci de firme (inclusiv cinci din România) și de oficiali, dedicat producției, investițiilor și inovației în domeniul apărării transatlantice.
Investițiile vizează trei domenii: spațiu și supraveghere, capacități integrate de apărare aeriană și antirachetă și de atac.
Ce înseamnă „Inițiativa în domeniul dronelor”
Inițiativa în domeniul dronelor este un cadru de cooperare multinațională în domeniul C-UAS (combaterea dronelor).
Aliații vor să creeze o piață pentru facilitarea achiziționării de sisteme C-UAS și să-și asume un angajament pentru instruirea de piloți de drone, la nivel colectiv.
Cel puțin două state membre NATO, Lituania și Letonia, au semnat până acum acorduri cu Ucraina în vederea dezvoltării capacității de apărare împotriva vehiculelor fără pilot.
The Guardian a scris luni, 6 iulie, că până la finalul acestui an, Ucraina vrea să semneze înțelegeri în acest domeniu cu cel puțin șapte state NATO. Între acestea, ar putea fi și România.
Președinții Ucrainei și României, Volodimir Zelenski și Nicușor Dan, au semnat pe 12 martie, la București, cu ocazia ridicării relației bilaterale la nivel strategic, un document care se referă la construirea în comun a unor articole militare defensive.
Este vorba despre o declarație de intenție privind construirea de materiale defensive pe teritoriul României pentru ambele state.
Pe 13 mai, tot la București, liderul Ucrainei a declarat că experții încă lucrau la documentele necesare parteneriatului cu România.
Surse diplomatice au declarat săptămâna trecută, pentru Libertatea, că experți ucraineni în combaterea dronelor au fost prezenți la București zilele trecute pentru a discuta cu omologi români.
Ce presupune declarația cadru de aderare „Coaliția pentru Naval Missile Strike” (lovituri cu rachete antinavă)
Coaliția pentru Naval Missile Strike este o coaliție formată din aliați în vederea realizării unor achiziții comune de rachete pentru lupta navală (rachete antinavă).
Surse apropiate discuțiilor de la Ankara au precizat pentru Libertatea că România a fost invitată de Statele Unite ale Americii să se alăture unei coaliții de achiziții lansată de Norvegia privind rachetele antinavă.
Inițiativele de mai sus vin să completeze planul pus la punct de NATO, în toamna anului trecut, când în septembrie, Polonia, state baltice și România s-au trezit cu mai multe drone rusești care au intrat ilegal în spațiile naționale.
La finalul lui 2025, NATO a creat misiunea „Santinela Estică” (Eastern Sentry), o operațiune militară flexibilă menită să întărească apărarea pe flancul estic al Alianșei Nord Atlantice.
Pentru a proteja România și Polonia, mai mulți aliați NATO, între care Franța, Germania, Danemarca, Italia și Spania și SUA, au trimis în cele două țări, suplimentar față de capabilitățile deja existente, avioane de vânătoare, elicoptere, un sistem antidronă Merops (în Dobrogea).
România, membru fondator al Băncii pentru Apărare, Securitate și Reziliență
La Ankara, președintele României, Nicușor Dan, va semna, alături de Canada și alți aliați, documentul de înființare a Băncii pentru Apărare, Securitate și Reziliență (DSRB).
Banca internațională este o inițiativă a Canadei, la care nenumărați specialiști, inclusiv români, au lucrat intens din luna aprilie, potrivit unor surse diplomatice NATO contactate de Libertatea.
Aceleași surse au explicat că banca internațională va fi și un garant al unor credite luate de companii.
Rolul acestei bănci va fi de a finanța cheltuieli de securitate și apărare făcute de companii mici și mijlocii, de stat și private, precum și producția de echipamente și servicii aferente acestor domenii.
România va găzdui un birou regional al Băncii pentru Apărare, Securitate și Reziliență.
Contextul în care are loc înarmarea puternică a NATO
Discuțiile și angajamentele scrise privind modernizarea industriilor de apărare, mai ales cele din Europa, și creșterea producției de arme noi au loc în contextul în care Rusia a escaladat în atacurile recente împotriva Ucrainei, iar intruziunile în țări NATO sunt tot mai dese.
Pe de altă parte, războiul din Ucraina arată că în prezent, distrugerile și atacurile împotriva soldaților inamici se fac mai ales cu drone.
Ucraina a reușit să distrugă cel puțin un sfert din flora Rusiei la Marea Neagră cu drone maritime.
În același timp, Turcia, țara gazdă a summitului NATO din acest an, vrea ca uzinele sale militare să aibă acces la contractele finanțate de Uniunea Europeană prin programul de apărare SAFE dar și la alte programe și tehnologii.
La summitul de la Ankara, sunt prezente președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și ministra de externe a Uniunii, Kaja Kallas, dar și doi comisari europeni, pentru extindere și migrație.
Tucia, care are a doua cea mai puternică armată din NATO, încearcă să adere la Uniunea Europeană de aproape 30 de ani.
Aspectul politic al summitului NATO de la Ankara
Summitul NATO de la Ankara are loc în contextul în care președintele Statelor Unite, Donald Trump, amenință, de la revenirea la Casa Albă (ianuarie 2024), cu retragerea țării sale din Alianță dacă aliații, mai ales cei europeni, nu cresc substanțial bugetele naționale pentru apărare.
De fapt, parțial, chiar a trecut la fapte, prin retragerea unor comandanți americani din funcții cheie în comandamentele NATO din Europa.
De altfel, deviza summitului NATO din 2026 este „NATO 3.0: o Europă mai puternică într-o NATO mai puternică”.
Înainte de a pleca către Ankara, Donald Trump a declarat că vine la summit mai ales pentru președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan.
„Nu aş fi mers pentru cei mai mulți de acolo. El (n.red. - Recep Tayyip Erdoğan) m-a sunat şi mi-a spus: «Te rog, o facem în Turcia, trebuie să fii acolo, Statele Unite trebuie să fie acolo». Aşa că merg din respect pentru preşedintele Erdoğan”, a declarat Trump săptămâna trecută.
Înainte de aterizarea lui Trump la Ankara, ambasadorul SUA la NATO a postat clipul de mai jos.
President Trump is leading the way. We're ready for this year's report card at the #NATOSummit to see where Allied commitments are turning into real capabilities. See you in Ankara. pic.twitter.com/bDn5nIveh6
— U.S. Ambassador to NATO (@USAmbNATO) July 6, 2026
La summitul din 2025, de la Haga, majoritatea statelor membre au decis să crească cheltuielile pentru apărare până la 5% din produsul intern brut propriu (PIB), până în 2025.
Președintele României, Nicușor Dan, va explica la reuniunea de la Ankara, în fața liderilor NATO că România a alocat în 2025, 3,18% din PIB pentru apărare (2,20% pentru achiziții militare, întreținere și salarii în domeniu și 0,98% cheltuieli conexe/infrastructură cu dublă utilizare, civilă și militară.
În 2026, bugetul total pentru apărare națională ar fi de 3,69% din PIB 2,45% (pentru achiziții militare, întreținere și salarii în domeniu) din care 38% pentru achiziții, iar 1,24% din PIB pentru cheltuieli conexe.
Președintele României va prezenta aliaților și sprijinul național pentru Ucraina, atât în format bilateral, cât și multilateral.
Totodată, România vrea extinderea programului de deminare în Marea Neagră, desfășurat în prezent cu Bulgaria și Turcia (MCM Black Sea).
Prezența unor nave militare în apele Mării Negre ar putea ajuta la protejarea infrastructurii energetice, mai ales în perspectiva extragerii gazelor din perimetrul Neptun Deep, din zona economică exclusivă a României, din 2027.
Potrivit Administrației Prezidențiale, România va solicita NATO, prin președintele Nicușor Dan, să continue să trateze cu maximă atenție amenințările Rusiei, „prin asigurarea unei posturi de descurajare și apărare puternice și a unei prezențe militare corespunzătoare în zonă și pe teritoriul României”.
