Șeful INFP a mai explicat că stresul tectonic, provocat de acțiunea structurii geologice, nu poate fi măsurat. „Nu există aparatură pentru măsurat stresul”, a punctat el.

Seismologul Mircea Radulian, prezent la conferință, a întărit ideea: „S-a acumulat o cantitate nedorită de stres și a fost eliberat sub forma unui cutremur. E singura explicatie pe care o cunosc”.

La rândul său, Mihai Diaconescu, cercetător al INFP, a spus că falia din judeţul Gorj, care a provocat cutremurul de 5,7 grade pe scara Richter, este lungă și poate genera cutremure cu magnitudini mari.

„Sunt formule care stabilesc legătura între magnitudine şi lungimea faliei. Cu cât falia este mai lungă, ea poate să potenţeze un cutremur cu o magnitudine mai mare”, a afirmat Mihai Diaconescu.

El a prezentat la un proiector aflat în sala de conferințe situația faliilor, adică dislocațiile formate ca urmare a mișcărilor tectonice.

„Ia uitaţi-vă ce falie lungă avem aici. Asta îţi dă un 7 liniştit. Depăşeşte 70 de kilometri, dacă s-ar rupe pe toată lungimea. Noi, la scara asta, o figurăm a fi o linie continuă, ea pe teren, de fapt, este fragmentată. De asta şi cutremurele în platformă sunt limitate”, a precizat el.

Două cutremure au fost înregistrate în ultimele zile în Oltenia. Primul a fost luni, 13 februarie, cu magnitudinea de 5,2, iar al doilea marți, 14 februarie, cu magnitudinea de 5,7.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE ȘTIRILE ZILEI

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro

Google News Urmărește-ne pe Google News Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații
Comentarii (1)
Avatar comentarii

Gogupintenogu 15.02.2023, 20:33

Fără constatarea dumneavoastră eram pierduți, domnu' cutremurolog! Vă mulțumim! Vom avea grijă!

Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.