Io, Traian Preşedinte

La instalarea ministrului Igaş a frapat, în discursul preşedintelui Băsescu, o exprimare semnificativă. Să nu- şi închipuie Internele, a zis prezidentul, că scapă fără să-mi prezinte în CSAT un Raport asupra a ceea ce s-a petrecut la 24 septembrie. Reţineţi formularea: “Să-MI prezinte”. Mie, Traian Băsescu. Un fel de “Io, Ştefan Vodă”. Porunca depăşeşte net atribuţiile directe şi constituţionale ale preşedintelui, chiar rolul de “jucător” - pe care şi-l afirmă când se imixtionează în treburile Guvernului şi ale altor instituţii, dar nu-l mai invocă atunci când politicile iniţiate şi girate de el eşuează - ajungând la un autoritarism explicit. CSAT este (art. 119 din Constituţie) “al Ţării”, nu al preşedintelui, iar membrii săi au drepturi egale, nu asistă şi pocnesc din călcâie la ordin, preşedintele Republicii prezidându- l, nu hotărând de unul singur. CSAT nu-i o adunare a celor 37 de consilieri de la Preşedinţie, cărora Băsescu le poate da indicaţii. Asumarea de către preşedinte a rolului de dirijor al tuturor instituţiilor importante ale statului nu-i de bun augur.