De ce Iranul este pe cale să piardă războiul cu SUA. Teheranul își pierde pârghiile de influență în Strâmtoarea Ormuz
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Conflictul de șase luni dintre SUA și Iran ia o nouă turnură, iar controlul economic și militar al Washingtonului pare să schimbe balanța puterii în regiune. Deși Iranul părea inițial să fi câștigat războiul, acțiunile recente ale SUA îl plasează într-o poziție vulnerabilă, relatează CNN.
Cuprins:
- Cum schimbă blocada maritimă și sancțiunile petroliere situația din Strâmtoarea Ormuz
- Criza economică din Iran se adâncește sub impactul inflației record și al prăbușirii rialului
- Succesul strategiei americane pentru securizarea traficului maritim și oprirea programului nuclear
- Cu cine mai face comerț Iranul în plin „război economic” cu SUA. Relații vitale pentru supraviețuire
Cum schimbă blocada maritimă și sancțiunile petroliere situația din Strâmtoarea Ormuz
După o serie de atacuri aeriene intensive în februarie și martie 2026, urmate de o încetare temporară a focului în aprilie, conflictul a escaladat din nou în iunie, când Iranul a reluat atacurile asupra navelor comerciale din Strâmtoarea Ormuz. Însă, din iulie, SUA a răspuns prin reimpunerea unei blocade asupra porturilor iraniene și sancțiuni stricte asupra exporturilor de petrol.
Potrivit Bloomberg, transporturile de petrol prin Strâmtoare au revenit la două treimi din nivelurile anterioare războiului, stabilizând prețurile globale la energie.
„Presiunea se resimte acum mai mult asupra Iranului decât asupra SUA”, a raportat CNN. Pierderea capacității de a „ține ostatică” Strâmtoarea Ormuz ar diminua drastic influența Teheranului, iar regimul revoluționar s-ar confrunta cu noi provocări interne.
Criza economică din Iran se adâncește sub impactul inflației record și al prăbușirii rialului
Economia Iranului, deja slăbită de ani de sancțiuni, se află acum într-o situație critică. Fondul Monetar Internațional estimează o contracție economică de peste 5% în 2026, iar inflația a atins aproape 70%. Rialul iranian a pierdut masiv din valoare, iar prețurile bunurilor de bază au explodat. Un oficial al Ministerului Muncii din Iran a declarat că peste un milion de locuri de muncă au fost pierdute în primele trei luni de conflict.
În ciuda acestor dificultăți, liderii iranieni refuză să cedeze. Ministrul de Externe al Iranului, Seyed Abbas Araghchi, a afirmat recent că „blocada și sancțiunile sunt sortite eșecului, la fel ca toate campaniile anterioare”.
Succesul strategiei americane pentru securizarea traficului maritim și oprirea programului nuclear
În timp ce liderii iranieni speră să reziste presiunilor, strategia SUA pare mai bine conturată în această etapă. Comandantul CENTCOM, amiralul Brad Cooper, a subliniat săptămâna aceasta că obiectivele sunt clare și vizează menținerea blocadei asupra Iranului alături de securizarea traficului maritim comercial prin Strâmtoarea Ormuz. În plus, Casa Albă cere Iranului să renunțe la pretențiile asupra Strâmtorii și să oprească programul său de îmbogățire nucleară.
În ciuda poziției rigide a Iranului, istoria arată că orice regim are un punct de rupere. Liderii iranieni au subestimat aparent hotărârea administrației de la Washington, iar acest nou status quo ar putea marca, pentru prima dată de la începutul războiului, o schimbare clară în favoarea Statelor Unite.
Cu cine mai face comerț Iranul în plin „război economic” cu SUA. Relații vitale pentru supraviețuire
În fața amenințărilor SUA cu un „război economic” fără precedent, supraviețuirea comercială a Iranului a depins până acum de câțiva actori majori, China fiind de departe cel mai important colac de salvare, scrie AFP.
Beijingul domină absolut piața iraniană, cu schimburi bilaterale de 32,5 miliarde de dolari în 2024, achiziționând masiv hidrocarburi și sfidând deschis sancțiunile impuse de Washington. Totuși, arhitectura comercială a Teheranului a suferit recent o lovitură critică: Emiratele Arabe Unite – care asigurau singure aproape o treime din importurile Iranului – au suspendat brusc toate tranzacțiile comerciale și financiare pe fondul escaladării conflictului, o mișcare ale cărei unde de șoc economice abia urmează să fie resimțite.
Pentru a compensa izolarea, Iranul se bazează puternic pe rețeaua de vecini și pe noile alianțe geopolitice. Turcia și Irakul rămân piețe de desfacere vitale pentru produsele și energia iraniană, generând împreună schimburi de zeci de miliarde de dolari. În paralel, relația cu Rusia s-a transformat dintr-un simplu parteneriat agricol într-o axă strategică securizată prin Marea Caspică, axată tot mai mult pe tehnică militară.
Pe de altă parte, eficiența presiunilor occidentale este vizibilă în alte zone: comerțul cu India s-a prăbușit de zece ori în ultimii ani, iar schimburile cu parteneri europeni precum Germania au rămas la un nivel marginal.
Libertatea a punctat șase consecințe care au schimbat regiunea și au afectat economia globală după 6 luni de război în Iran.
![Raiul pe pământ! Mirela Vaida trăiește într-o casă de vis, cu 5 camere, perete de sticlă spre pădure și piscină de 30.000 €. Cum arată locuința vedetei [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/zgXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlLzlocWV1SVFQTU5YSGFPdVJ5dEhmRnhFdU5tZWk1cmNRUWR1YzZzYlcuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
UbiMortus 30.08.2026, 22:06
Da, da, am mai auzit asta de vreo 4 ori. Dar ce să facem, dacă decizia de a începe acest conflict (și, implicit, de a îmbogăți un anumit grup) a fost luată de cineva mai sus de maimuțoiul galben.
LeopoldusPrimus 31.08.2026, 12:48
da, da, da ... cum bine spui: ”orice regim are un punct de rupere.” Regele Cresus al Lidiei a întrebat Oracolul din Delphi dacă să atace Imperiul Persan, iar răspunsul a fost că, dacă va trece râul Halys, va distruge un imperiu mare. Încrezător în profeția că „un mare imperiu va cădea”, Cresus a trecut râul Halys în anul 546 î.Hr. pentru a-l înfrunta pe regele persan Cirus cel Mare. Iar când bătălia s-a terminat, Oracolul avea dreptate: un mare imperiu fusese distrus. Al lui.