Cine taie Carpații? Istoria crudă din spatele „centrului geografic al Europei”. România e verde doar pe hartă

Identitățile locale sunt în pericol

În cartea sa, „Walking Europes Last Wilderness”, Nick Thorpe explorează această regiune unică, descrisă ca „centrul geografic al Europei”. Munții Carpații reprezintă cumpăna apelor între Marea Baltică și Marea Neagră, influențând profund istoria și popoarele din zonă.

Deși statele naționale moderne au încercat să suprime identitățile locale, munții încă adăpostesc grupuri etnice distincte precum Liptos, Lemkos, Boykos, Hutsuls și alții. Thorpe întâlnește păstori și meșteșugari care păstrează tradițiile ancestrale.

În Slovacia, Samo Hríbik își găsește turma noaptea fără ajutorul câinilor și confecționează fluiere tradiționale fujara. Thorpe descrie sunetul acestora: „note lungi, tremurătoare” care sugerează „vântul lovind un acoperiș de paie”.

În Ucraina de vest, Vasyl Kischuk, în vârstă de 86 de ani, demonstrează utilizarea trembita, trompeta tradițională din lemn a huțulilor. Thorpe notează că „un sunet adânc, trist umple pajiștea”.

Renașterea tradițiilor

În timp ce unele obiceiuri dispar, nou-veniții încearcă să le revigoreze. Thorpe întâlnește producători de bere și brânză, ecologiști și iubitori de animale care cartografiază coridoarele de migrație pentru urși bruni.

Recomandări

Rezultate parțiale alegeri prezidentiale 2025, conform BEC. Numărătoarea a început. Nicușor Dan este în frunte după 10 milioane de voturi numărate

În satul ucrainean Nyzhnje Selyshche, Oreste Del Sol, un anarhist născut la Paris, îi arată lui Thorpe ferma sa și o fabrică locală de brânzeturi tradiționale.

Del Sol explică că în Ucraina, a fi cioban este „ilegal sau a-legal”, iar producția și vânzarea de brânză sunt nereglementate. Cu toate acestea, Thorpe consideră brânza „magnifică„.

Păduri amenințate

Carpații adăpostesc încă păduri virgine, neatinse de om, dar și păduri bătrâne, greu accesibile în trecut. Zonele tampon, precum parcurile naționale, oferă o oarecare protecție.

Totuși, companiile forestiere dispun acum de tehnologii moderne de tăiere și transport.

România deține două treimi din pădurile bătrâne ale Europei. IKEA, cel mai mare proprietar privat de păduri din România, susține că practică „managementul forestier responsabi”. Însă ecologiștii acuză compania de exploatare ilegală sau excesivă a lemnului de fag.

Thorpe vizitează o zonă de lângă granița României cu Ucraina. Deși Google Maps arată o pădure deasă, jurnalistul a găsit acolo doar „cioturi și crengi împrăștiat”.

Exploatare ilegală masivă de lemn

Romsilva, compania forestieră de stat, gestionează aproximativ două treimi din pădurile României, având dubla misiune de a proteja parcurile naționale și de a exploata o resursă națională.

Recomandări

Rezultate exit poll alegeri prezidenţiale 2025, turul 2. Sondaje la închiderea urnelor

Potrivit Inventarului Forestier Național, între 2014 și 2017 s-au tăiat legal 18 milioane de metri cubi de lemn anual.

Însă „încă 18 milioane de metri cubi au fost tăiați ilegal în fiecare an”. Între 2010 și 2020, 600 de membri ai Gărzii Forestiere au fost agresați pentru că au intervenit împotriva tăierilor ilegale, iar șase au fost uciși.

Conflictul om-animal din România

„Problema urșilor” din România se agravează pe măsură ce oamenii se extind în habitatul carnivorelor mari. Noile drumuri întrerup rutele de migrație ale urșilor, iar noile așezări cresc contactul om-animal. Urșii învață să vadă oamenii ca sursă de hrană.

Guvernul României va permite „vânarea a aproape 500 de urși până la sfârșitul anului 2025”. Vânătorii străini, în special germani, plătesc până la 20.000 de euro pentru a ucide un mascul mare. Totuși, nu există un consens privind numărul real de urși din România.

Primarul din Băile Tușnad a educat localnicii, a investit în coșuri de gunoi anti-urs și a tăiat pomii fructiferi din oraș. Deși urșii nu mai intră în Băile Tușnad, alți primari români nu cer sfaturi, mulți politicieni și oameni de afaceri fiind implicați în afaceri forestiere corupte.

Recomandări

Nicușor Dan, prima reacție după ce a câștigat turul doi al alegerilor prezidențiale 2025: „Va urma o perioadă dificilă. Vă rog speranță și răbdare”

Cum arată viitorul post-război pentru Ucraina și restul regiunii

Planurile SUA și UE pentru Ucraina postbelică includ construirea unui „drum circular prin Carpați” pentru dezvoltarea regiunii.

Thorpe avertizează că oligarhii vor construi stațiuni de schi „unde playboy-ii și fetele noii Ucraine vor aluneca fără efort cu viteză mare, în timp ce frații sau unchii lor stau acasă amărâți în scaune cu rotile”.

Pădurile bătrâne generează bani rapid, în detrimentul alimentelor tradiționale și al modului de viață sustenabil. Viitorul ultimei sălbăticii a Europei rămâne incert, prins între presiunile economice și necesitatea conservării.

Alegeri Prezidențiale  – turul 2 – rezultatele finale BEC pentru președinția României!

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro