Radu Vlad, WWF România: „Avem cele mai valoroase păduri virgine din Europa” (Publicitate)

Material susținut de Uniunea Europeană

Radu Vlad, coordonatorul proiectelor pentru păduri din cadrul World Wide Fund, luptă de 10 ani pentru protejarea lor și a naturii, în general, și este unul dintre eroii locali ai campaniei UE Împreună protejăm. Proiectul urmărește creșterea gradului de conștientizare cu privire la protecția pe care Uniunea Europeană o asigură cetățenilor săi în fața amenințărilor globale și a altor pericole.

„Pădurile virgine pot fi considerate ca o fereastră în trecut, dar în același timp și ca o fereastră către viitor. Pierderea pădurilor virgine, pentru noi, din punct de vedere cultural, ar putea fi comparată cu distrugerea mănăstirilor din Moldova, cu distrugerea bisericilor de lemn din Maramureș sau din Zalău, cu pierderea vestigiilor istorice.”

„Noi mai avem o șansă să păstrăm aceste taine ale universului pentru că pădurea are înmagazinată, încriptată în trupul ei o serie de informații care așteaptă să fie descoperite”, este de părere Radu Vlad. 

Pentru noi, lemn egal sănătate, în primul rand

„Pădurea nu este doar un habitat natural pentru diverse specii de arbori și pentru animale și utilitatea ei nu se rezumă nici la a fi doar o sursă de lemn pentru foc. Pădurea păstrează identitatea culturală a comunităților”, este de părere Radu Vlad.

În lemnul pădurii, oamenii și-au sculptat viitorul, lemnul a fost practic sursă de inspirație și energie pentru comunitățile locale.

 „Mentalitățile, filozofia de viață, folclorul, cultura, toate au fost puternic influențate de aceste păduri. Ori nu vom putea înțelege cine suntem și încotro ne îndreptăm dacă nu înțelegem rădăcinile, dacă nu înțelegem pădurea care a generat toată această civilizație” – Radu Vlad, WWF România.

Pădurile virgine, natura în stare pură

Pădurile virgine sunt acele păduri care nu au fost atinse de om și care s-au dezvoltat natural. Până acum, WWF a identificat aproximativ 50.000 de hectare de păduri virgine în România, dar ONG-ul estimează că sunt de două ori mai multe, încă neidentificate. Procesul este însă unul dificil, ce necesită mii de zile de muncă pe teren și sute de întâlniri cu toți factorii implicați pentru instituirea regimurilor de protecție, spune Radu.

„Activitățile WWF în acest sens se bucură de susținerea financiară a comunității europene. Pentru anul financiar trecut, aproximativ 40% din bugetul organizației noastre a reprezentat susținerea prin proiecte a Comisiei Europene. Principalele domenii care s-au bucurat de susținerea financiară a Comisiei Europene au reprezentant combaterea tăierilor ilegale și transpunerea în mod adecvat a comerțului cu lemn”, explică reprezentantul WWF.

Pădurea virgină se identifică mai ales prin două criterii importante: copacii foarte bătrâni, care sunt de obicei foarte înalți, cu crengi foarte groase și au trunchiurile acoperite de mușchi și ciuperci, și prezența lemnului mort în toate stadiile de descompunere, care începe să se topească în sol și să devină nutrient pentru viitorii arbori.

Lemn mort, pădure vie

„Lemnul mort este un univers în sine. Fiecărui stadiu de descompunere îi corespund alte și alte specii colonizatoare”, explică Radu Vlad.

Practic, pădurea continuă să fie un habitat pentru amfibieni, mușchi, ciuperci sau alte specii de plante sau vietăți chiar și după moarte.

De exemplu, lemnul mort funcționează ca un burete, acumulând apa pe timpul ploios și păstrând-o pe timp secetos pentru amfibienii care își caută refugiu.

Pădurile virgine au valoare de patrimoniu 

La nivel european, media la hectar a lemnului pădurilor este de 147 de metri cubi, în timp ce în pădurile României este de 340 de metri cubi, potrivit WWF. În ceea ce privește pădurile virgine, masa lemnoasă ajunge și la peste 1.000 de metri cubi.

Pădurile virgine sunt ultimele ecosisteme forestiere în care natura supraviețuiește în forma sa pură. Au valoare de patrimoniu și trebuie protejate. 

UE Împreună protejăm este o campanie de comunicare a Uniunii Europene care vizează creșterea gradului de conștientizare cu privire la protecția pe care UE o asigură cetățenilor săi în fața amenințărilor globale și a altor pericole. Elementul central al acestei campanii îl constituie înlănțuirea de eroi obișnuiți care lucrează pentru UE sau beneficiază de sprijin din partea acesteia, în toate statele membre, care își unesc forțele și cooperează dincolo de interesele naționale atunci când întâmpină provocări în materie de sănătate, mediu, criminalitate, terorism, migrație și economie.

“Forma pe care astăzi o vedem, structura pe care astăzi o vedem în acest ecosistem, ar putea fi reconstruită în peste 600 de ani” – Radu Vlad, WWF România.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro