Istoria Românilor va deveni o materie separată pentru elevii de liceu. Ce alte schimbări apar în anul școlar 2025-2026
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Ministerul Educației din România a anunțat o schimbare semnificativă în programa școlară pentru licee. „Istoria românilor/ României” va deveni o disciplină distinctă în trunchiul comun, conform unui comunicat publicat de Edupedu.
Cuprins:
Schimbări în programa școlară
Această decizie vine în urma unor discuții și întâlniri de lucru între ministrul educației, Daniel David, și reprezentanți ai Academiei Române și ai facultăților de istorie din țară. Schimbarea marchează o revenire la o abordare mai tradițională a predării istoriei naționale în licee.
„Mă bucur să fiu ministrul care poate contribui, alături de specialiștii de top ai domeniului, la readucerea după câteva decenii a «Istoriei românilor și a României» (numele va fi definitivat de Academia Română) ca disciplină de sine stătătoare la nivel liceal”, a declarat ministrul Daniel David, potrivit sursei citate.
Decizia de a reintroduce istoria națională ca disciplină separată vine în contextul unor dezbateri mai ample privind reforma curriculară în învățământul liceal din România.
Principalele modificări anunțate pentru anul școlar 2025-2026
Conform comunicatului Ministerului Educației, citat de Edupedu, principalele modificări convenite includ:
- Îmbunătățirea și regândirea modelului actual de predare a istoriei în liceu.
- Introducerea „Istoriei românilor/României” ca disciplină distinctă în trunchiul comun.
- Dezvoltarea colaborativă a unei programe cu un conținut mai accesibil și mai atractiv.
- Asigurarea pregătirii profesorilor în metode moderne de educație prin colaborare cu universitățile.
Ministrul David a subliniat importanța acestor schimbări pentru consolidarea culturii naționale în educație, alături de știință, religie și pregătire pentru viață.
Contextul reformei curriculare
Aceste modificări fac parte dintr-o reformă curriculară mai amplă pentru învățământul liceal. Proiectele de planuri-cadru pentru liceu 2025 au fost lansate în dezbatere publică la sfârșitul lunii ianuarie.
Reforma ar urma să se aplice elevilor care vor intra în clasa a IX-a în septembrie 2026. Aceasta reprezintă o amânare semnificativă față de planul inițial, care prevedea implementarea reformei pentru elevii care au început clasa a IX-a în 2020.
Reacții și controverse
Propunerile de reformă au generat reacții diverse în comunitatea educațională. Unele dintre cele mai controversate aspecte includ:
- Reducerea orelor de matematică la unele profile;
- Dezbaterile privind structura programei de istorie;
- Eliminarea geografiei din trunchiul comun în ultimii doi ani de liceu;
- Reducerea orelor pentru a doua limbă modernă;
Facultățile de Istorie din țară au solicitat ca istoria să rămână obligatorie la toate specializările de liceu, argumentând că o singură oră pe săptămână este insuficientă pentru a acoperi atât istoria României, cât și cea universală.
Perspective divergente
În timp ce Ministerul Educației susține că noile planuri-cadru oferă mai multă flexibilitate elevilor și școlilor, există voci critice care avertizează asupra potențialelor consecințe negative.
Coaliția pentru Educație, un grup format din părinți, elevi și profesori, a declarat că noile planuri reprezintă „cea mai bună soluție pentru toate părțile implicate”, conform sursei citate.
Pe de altă parte, specialiști precum profesorul Cătălin Ciupală au exprimat îngrijorări privind impactul reducerii orelor de matematică asupra pregătirii viitorilor învățători.
Rolul disciplinelor STEM
Un aspect important al dezbaterii este rolul disciplinelor STEM (Știință, Tehnologie, Inginerie, Matematică) în noua structură curriculară.
Vicepreședinta Comisiei Europene pentru Educație, Roxana Mînzatu, a subliniat necesitatea prioritizării acestor domenii pentru viitorul pieței muncii și competitivitatea economică a României.
În contrast, rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea, a atras atenția asupra importanței corelării reformei curriculare cu examenele naționale, pentru a evita incoerențe între materiile predate și cele evaluate la Bacalaureat.
Perspective pentru viitorul educației
Ministrul David a anunțat că vor urma discuții suplimentare privind alte aspecte ale reformei după o etapă de diagnostic și evaluare a sistemului de educație și cercetare, planificată pentru luna mai 2025.
Dezbaterea publică privind planurile-cadru continuă până pe 6 martie, oferind oportunitatea tuturor părților interesate să își exprime opiniile și să contribuie la forma finală a reformei curriculare.
