Carnea de peşte poate fi slabă sau grasă, aşadar nu toate speciile de peşte furnizează hrană aşa-zis dietetică. Într-adevăr, peşte slab este inferior caloric cărnii de pui, spre deosebire de peştele gras, cum este tonul şi somonul, care furnizează mai multe calorii decât carnea de pasăre. Pe de altă parte, crapul de Dunăre sau păstrăvul de munte au un raport proteinecalorii ridicat, comparabil cu carnea de vânat.

2. Peştele nu menţine senzaţia de saţietate

În funcţie de cantitatea în care este consumat şi alimentele cu care este asociat, peştele oferă sau nu o senzaţie de saţietate de lungă durată. În timp ce carnea de peşte slab, consumată cu o salată verde, nu va alunga foamea pentru foarte mult timp, o porţie de file de somon la grătar este suficient de bogată caloric, încât să inducă eficient starea de saţietate.

3. Carnea de peste predispune la intoxicaţia cu mercur

Riscul intoxicării cu mercur a fost intens popularizat în ultimii ani, fiind vorba exclusiv de speciile de peşte oceanic, ce trăiesc în regiuni cu ape intens poluate. Peştele de apă dulce prezintă un risc considerabil mai mic de a fi contaminat cu substanţe nocive, însă nici nu este o sursă la fel de bogată de grăsimi esenţiale, precum peştele oceanic. În plus, cercetătorii spun că nu există încă dovezi care să ateste faptul că posibilă concentraţie de mercur regăsită în unele soiuri de peste poate să aducă prejudicii grave sănătăţii. O variantă mai sigură de consum este cea a cărnii de peste din crescătorii de renume, care să deţină toate autorizaţiile necesare de funcţionare.

4. Peştele gras creşte nivelul colesterolului în corp

Acesta este un mit extrem de răspândit despre carnea de peşte, iar adevărul este unul singur – nu carnea de peşte în sine poate creşte nivelul colesterolului rău în sânge, ci doar cea preparată în mod greşit, prin prăjire în alte grăsimi nesănătoase. Orice carne de peşte gătită prin fierbere sau coacere îşi păstrează calităţile nutritive, fără să afecteze sistemul cardiovascular, ci chiar să îl menţină sănătos.

5. Toate tipurile de carne de peşte îmbunătăţesc sănătatea inimii

Un mit complet fals. Singurele specii de peşte care îmbunătăţesc sănătatea inimii prin consum (după o procesare corectă) sunt cele de peşte oceanic gras, precum somonul, tonul sau peştele spadă. Peştele de apă dulce, aşa cum este somnul, nu furnizează altceva decât grăsimi saturate, care cresc nivelul colesterolului rău şi predispun la acumularea kilogramelor în plus.

6. Consumul de lapte, imediat după peşte, provoacă tulburări stomacale

Unii oameni cred cu tărie că laptele, consumat după o porţie de peşte, fie declanşează diverse tulburări stomacale, fie determină apariţia de pete pe suprafaţa pielii. În realitate, nu există nicio dovadă ştiinţifică a reacţiei negative dintre lapte şi peşte, doar reţete culinare delicioase cu cele două ingrediente asociate.

7. Peştele prăjit este o alternativă sănătoasă pentru mâncărurile grase

Peştele prăjit poate să conțină chiar mai multe calorii decât o friptură de porc sau un hamburger! Singura modalitate prin care peştele poate fi prăjit, fără să egaleze caloriile unui preparat de tip fast-food, de pildă, este să fie preparat într-o tigaie non-aderență, în doar două picături de ulei de măsline şi presărat cu un strat subțire de pesmet.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE ȘTIRILE ZILEI
Comentează
Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații
Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.