Jacques Attali, unul dintre cei mai influenți gânditori ai planetei: „România este pe cale să devină o țară puternică. Însă nu poate spera la un viitor puternic și la creștere economică revenind la un guvern populist cum era în vremea lui Ceaușescu” 

Fost consilier al președintelui François Mitterrand

Jacques Attali (82 de ani) este autorul a nu mai puțin de 86 de cărți (dintre care peste 30 dedicate analizei viitorului) vândute în peste 10 milioane de exemplare și traduse în 22 de limbi. Absolvent al prestigioasei Ecole Polytechnique, Jacques Attali a fost consilier special al președintelui francez François Mitterrand în perioada 1981-1991, fiind, de asemenea, reprezentant personal al acestuia la summiturile europene și G7. 

În 1991 Jacques Attali a părăsit Palatul Élysée pentru a fonda BERD (Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare), al cărei prim președinte a fost. Trebuie spus că Jacques Attali a fondat de-a lungul anilor patru instituţii internaţionale: Action contre la faim, Eureka, BERD şi Positive Planet.

În 2009 a fost inclus în topul „Foreign Policy“ în 1997, la cererea lui Claude Allègre, ministrul educației din Franța la avea vreme, Jacques Attali a prezidat o comisie ce a propus o reformă a învățământului superior, reformă ce va fi ulterior integrată în dreptul european, unificând toate nivelurile de diplome ale universităților europene.  

Jacques Attali este totodată și cel care a jucat un rol foarte important în descoperirea și ascensiunea lui Emmanuel Macron, actualul președinte al Franței, susținând constant cariera acestuia. În 2008, Jacques Attali a prezidat o comisie bipartizană de reformă a economiei și statului, la cererea președintelui Nicolas Sarkozy. Iar Jacques Attali l-a propus pe Emmanuel Macron ca unul dintre cei doi raportori generali. 

Și tot Jacques Attali a dezvoltat în 2012 conceptul de economie pozitivă pentru președintele François Hollande.

„Europa e singură și trebuie să găsească mijloacele de a nu mai depinde de un președinte american capricios”

Libertatea: Ce trebuie să facă Europa dacă amenințările lui Donald Trump la adresa Uniunii Europene continuă? 
Jacques Attali: Cred că, indiferent de ce face Trump, noi, europenii, trebuie să știm că suntem singuri și că americanii nu mai sunt acolo să ne susțină. Chiar dacă nu ar fi fost Trump, ar fi fost la fel cu un alt președinte. Deci cred că este foarte important să găsim și să avem mijloacele de a rezista oricărei forme de agresiune externă, pur și simplu noi înșine, fără a depinde de un președinte american care se poate schimba și poate fi capricios.

– Care sunt, în opinia dumneavoastră, cele mai mari slăbiciuni ale Europei și care ar fi remediile? 
– Cea mai mare slăbiciune este lipsa unei politici industriale și, în special, a unei industrii de apărare, pentru a ne uni și a crea condițiile necesare pentru competitivitatea externă. Joia viitoare va avea loc o reuniune importantă la Bruxelles pentru a analiza acest aspect. 

Există două strategii. O strategie ultraliberală ce constă în eliberarea energiilor în Europa prin eliminarea tuturor blocajelor birocratice și lăsarea pieței pentru a acționa. A doua ar fi o strategie mult mai dirijată ce constă în stabilirea unui tarif exterior comun ridicat pentru a proteja industriile noastre de concurență pentru o perioadă, până când se vor dezvolta. 

– Ar fi trebuit Uniunea Europeană să-și arate ghearele mai devreme față de Donald Trump? 
– Dacă nu ai mijloacele să te aperi, nu are rost să îți arăți ghearele. Pentru că astăzi este foarte important să ai mijloace de represalii. Când americanii ne atacă, nu avem mijloace de represalii. De exemplu, americanii ne pot șantaja blocându-ne mijloacele de comunicare, cardurile de credit, internetul. Este un mijloc de șantaj foarte puternic. 

În timp ce noi nu avem mijloace de șantaj echivalente, cu excepția câtorva lucruri de care americanii nu se pot lipsi. De exemplu, ei nu pot renunța la motoarele de avion pe care companiile franceze le vând către Boeing. Nu sunt multe lucruri.
Dar trebuie să avem mijloace de represalii pentru a ne putea apăra. Altfel, a arăta ghearele fără a avea mijloace de atac nu servește la nimic. 

– Care ar fi, în opinia dumneavoastră, cea mai bună modalitate de utilizare a Europei actuale? 
– Cel mai bun lucru de făcut, după cum v-am spus, ar fi să dezvoltăm o politică industrială și o politică de apărare comună. Avem nevoie de o industrie de apărare care să ne protejeze și care să nu depindă de americani. Trebuie să renunțăm la aceste mijloace de apărare pe care americanii le pot întrerupe. 

Nu putem folosi armamentul american dacă americanii nu vor să îl folosim. Este cazul avioanelor, de exemplu. Trebuie să cumpărăm produse europene și să dezvoltăm o producție europeană de mijloace de apărare. Suntem foarte buni în multe domenii. Suntem foarte buni la tancuri, la avioane de vânătoare, foarte buni în domeniul naval. Dar nu ne-am unit eforturile. 

– Ați spus mai devreme că Europa e singură. Care este cel mai mare risc al acestei singurătăți a Europei? 
– Cel mai mare risc este să fim atacați de Rusia fără ca americanii să ne apere. Și fără a avea mijloacele necesare pentru a reuși. Dacă Rusia invadează România sau Letonia, nu sunt sigur că americanii vor veni să ne apere. 

„Toți președinții americani au considerat că Europa trebuie să fie divizată, că o Europă unită este periculoasă”

– De ce, în opinia dumneavoastră, administrația Trump consideră Uniunea Europeană o amenințare? 
– Acest lucru nu este specific administrației Trump. Acest lucru a fost întotdeauna valabil pentru toți președinții americani. Toți președinții americani au considerat că Europa trebuie să fie divizată. Că o Europă unită este periculoasă, deoarece creează un rival. Ei nu au înțeles că au nevoie de un al doilea pilon pentru a apăra aceleași valori comune. Cu Trump, este puțin mai caricatural, dar nu este ceva nou. Am construit Uniunea Europeană împotriva americanilor. Ei nu au vrut asta. Am reușit să creăm euro pentru că ei au crezut că nu vom reuși.

– Cum poate reduce Europa dependența sa economică de Statele Unite? 
– Europa este în mare măsură independentă de Statele Unite, cu excepția domeniului digital. Este foarte important să avem carduri bancare europene. Franța are. Este important și să avem un internet european. Să avem mijloace diferite. Trebuie să creăm centre de date europene. Trebuie să renunțăm treptat la dependența de americani. În prezent, nu avem rețele sociale europene. Nu avem internet european. Nu avem suficiente centre de date europene. În afară de Franța, nimeni nu are carduri bancare europene. Asta trebuie categoric schimbat. 

Soluția cea mai bună pentru Ucraina

– Care ar fi, în opinia dumneavoastră, cea mai bună soluție pentru Ucraina? 
– Cea mai bună soluție ar fi un armistițiu durabil, pe baza liniei de luptă actuale, cu o garanție dată de europeni și o prezență a trupelor europene în Ucraina, pentru a garanta armistițiul. 

– Într-un interviu din 1992, spuneați că se pot face multe pentru țările din Est. Cum vedeți Europa de Est și importanța ei, inclusiv a României, la 34 de ani de la declarația dumneavoastră? 
– După cum știți, am fost întotdeauna un mare susținător al integrării Europei de Est în Europa. Mi-am dorit chiar ca Rusia să devină o națiune europeană. Consider că este un mare succes, deoarece instaurarea democrației, a statului de drept, a economiei de piață, a unui minim de transparență și a luptei împotriva corupției au fost factori foarte pozitivi pentru dezvoltare, în special în România. Consider că s-au obținut realizări considerabile. BERD, banca pe care am creat-o a jucat un rol important în acest sens, și sunt foarte mândru de asta. Acum trebuie să mergem mai departe, trebuie să ne îndreptăm spre o adevărată integrare politică.

– Cum vedeți viitorul României în acest context geopolitic foarte delicat în acest moment? 
– România știe foarte bine cât de mult a suferit sub dubla dictatură ceaușistă și sovietică. Prin urmare, România nu poate spera la un viitor puternic și la creștere economică revenind la un guvern populist care ar ieși din protecția europeană. 

România trebuie să-și continue drumul extraordinar către dezvoltare prin industrii puternice. Vedem acest lucru, această dezvoltare la Dacia, vedem acest lucru în turism, vedem acest lucru în agricultură, vedem acest lucru în multe sectoare în care România este pe cale să devină o țară puternică. Și cred cu tărie în viitorul României într-o Europă integrată. 

„Visez ca într-o zi Rusia să facă parte din Uniunea Europeană, când va deveni în sfârșit o democrație”

– Tot vorbind despre viitor, cum vedeți viitorul relației dintre Europa și Rusia? 
– Eu visez ca Rusia să facă parte din Uniunea Europeană într-o bună zi. Dar poate că asta se va întâmpla peste 20 de ani, când Rusia va deveni în sfârșit o democrație, ceea ce era pe punctul de a deveni în 1991, dar nu a reușit. Dar va veni acel moment într-o zi. Între timp, Rusia lui Putin este un dușman, așa cum Germania lui Hitler a fost un dușman, iar după Germania lui Hitler a venit Germania federală, cu care Franța a dezvoltat o relație foarte bună. Nu trebuie să confundăm regimul lui Putin cu Rusia, așa cum nu trebuie să confundăm Germania cu Germania lui Hitler.

– Dar cine ar putea să-l înlocuiască pe Putin pentru ca Rusia să devină o democrație adevărată? 
– Nu știu. O dictatură se prăbușește printr-o revoluție. Vom vedea dacă va avea loc. Dar Putin nu este etern, iar după Vladimir Putin, putem spera că rușii se vor elibera în sfârșit de dictatură.

– Poate Putin să aibă un sfârșit similar cu cel al lui Ceaușescu? 
– Nu cred. Dar istoria este plină de răsturnări de situație. În cazul căderii lui Ceaușescu a fost un moment foarte special în care poporul român s-a ridicat în masă, cu curaj, și nu văd poporul rus făcând același lucru.

– Ar trebui Europa să se orienteze către Beijing în locul Washingtonului? 
– Europa trebuie să aibă relații echilibrate. Și să nu depindă de americani. Trebuie să aibă relații bune cu China, dar și cu India, Africa, America Latină, Canada. O țară trebuie să aibă relații echilibrate cu toată lumea, pentru a nu depinde de o singură putere.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Reportajele și anchetele sunt mari consumatoare de timp și resurse. Din acest motiv, te invităm să susții munca jurnaliștilor printr-o donație. Aici găsești mai multe opțiuni prin care poți contribui la dezvoltarea altor materiale similare: libertatea.ro/sustine. Îți suntem recunoscători că ne citești și că ești alături de noi.