Joe Biden explică de ce a luat "decizia dificilă" de a trimite Kievului bombe cu dispersie, muniție interzisă în peste 100 de țări
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Președintele american Joe Biden a declarat vineri, 7 iulie, în cadrul unui interviu acordat CNN, că a fost o "decizie dificilă" să furnizeze pentru prima dată bombe cu fragmentație Ucrainei, dar că, în cele din urmă, a fost convins să trimită aceste arme controversate deoarece Kievul are nevoie de muniție în contraofensiva sa împotriva Rusiei.
Casa Albă a anunțat vineri că liderul american a aprobat transferul de muniții cu dispersie către Ucraina, acesta fiind cel mai recent caz în care SUA furnizează Kievului arme pe care inițial s-a împotrivit să le arunce în război.
"A fost o decizie foarte dificilă din partea mea. Și, apropo, am discutat acest lucru cu aliații noștri, am discutat acest lucru cu prietenii noștri de la Capitol Hill (sediul guvernului și al Congresului SUA, n.r.)", a declarat Biden pentru jurnalistul Fareed Zakaria, adăugând: "Ucrainenii rămân fără muniție".
Munițiile cu dispersie pe care Washingtonul le vor trimite Ucrainei vor fi compatibile cu obuzierele de 155 mm furnizate de SUA, o piesă-cheie de artilerie care a permis Ucrainei pe parcursul ultimului an să-și recupereze din teritoriile ocupate.
Biden a mai spus că munițiile cu dispersie sunt trimise ca "perioadă de tranziție" până când SUA vor putea produce mai multă artilerie de 155 mm.
"Acesta este un război legat de muniții. Ei (ucrainenii, n.r.) rămân fără aceste muniții, iar noi nu prea avem", a spus Biden.
"Și astfel, ceea ce am făcut în cele din urmă, am acceptat recomandarea Departamentului Apărării de a permite această perioadă de tranziție, până când vom obține mai multe arme de 155 de mm, aceste obuze, pentru ucraineni", a precizat liderul de la Casa Albă.
Peste 100 de țări, inclusiv Marea Britanie, Franța și Germania, au scos în afara legii aceste muniții, fiind semnatare ale Convenției privind munițiile cu dispersie. Însă SUA și Ucraina nu sunt semnatare ale interdicției.
Ce sunt bombele cu dispersie
Munițiile cu dispersie, denumite și bombe cu dispersie, sunt proectile care transportă zeci sau sute de bombe mai mici, cunoscute și drept submuniții. Proiectilele pot fi lansate din avioane, cu ajutorul rachetelor sau din tunurile de artilerie.
Aceste proiectile se deschid la o înălțime prestabilită, în funcție de zona țintei vizate, iar bombele din interior se împrăștie pe zona respectivă. Ele sunt condiționate de un temporizator, pentru a exploda mai aproape sau la sol, împrăștiind șrapnel, care lovește blindatele sau soldații.
SUA, scrie CNN, au un stoc de muniții cu dispersie cunoscute sub numele de DPICM sau muniții convenționale îmbunătățite cu dublă utilizare, pe care nu le mai folosesc după ce le-au eliminat treptat în 2016.
Potrivit unui articol de pe site-ul eArmor al armatei americane, DPICM-urile pe care Washingtonul le va oferi Kievului sunt lansate de obuziere de 155 mm, fiecare proiectil având 88 de bombe mici.
Fiecare bombă are o rază de acțiune letală de aproximativ 10 metri pătrați, astfel încât un singur proiectil poate acoperi o suprafață de până la 30.000 de metri pătrați, în funcție de înălțimea la care care sunt lansate bombele.
Bombele dintr-un DPICM au încărcături potrivite care, atunci când lovesc un tanc sau un vehicul blindat, „creează un jet metalic care perforează blindajul”, se arată în articol, care adaugă că poate fi nevoie de 10 sau mai multe bombe pentru a distruge un vehicul blindat, dar poate fi nevoie de una singură pentru a dezactiva armele vehiculului blindat sau pentru a-l imobiliza.
De ce sunt interzise în multe țări munițiile cu dispersie
Pentru că bombele cad pe o suprafață mare, ele pot pune în pericol civilii. În plus, undeva între 10% și 40% din muniții eșuează, potrivit Comitetului Internațional al Crucii Roșii. Munițiile neexplodate pot fi apoi detonate accidental de civili, ani sau chiar decenii mai târziu.
Coaliția împotriva munițiilor cu dispersie, un grup de activiști care încearcă să obțină interzicerea acestor arme peste tot, afirmă că submunițiile cu dispersie potențial mortale încă pot fi găsite în Laos și Vietnam la 50 de ani de la utilizarea lor.
Joi dimineață, Human Rights Watch a publicat un raport amplu privind utilizarea munițiilor cu dispersie în Ucraina.
„Munițiile cu dispersie folosite de Rusia și Ucraina ucid civili acum și vor continua să o facă timp de mulți ani”, a scris Mary Wareham, directoarea interimară pentru arme a organizației.
„Ambele părți ar trebui să înceteze imediat să le folosească și să nu încerce să obțină astfel de arme fără discriminare”, a adăugat ea.
Foto: Profimedia Images
Urmărește pe Libertatea LIVETEXT cu cele mai noi informații despre războiul din Ucraina
ex_nihilo 08.07.2023, 03:01
domnu' Biden, +1
durban22 08.07.2023, 12:10
Pe americani Conventia de la Geneva nu-i deranjeaza!!.
Abiatar 08.07.2023, 12:54
La prima vedere un razboi alimentat de occident, dar trebuie sustinuta aceasta tara. Cei mari si puternici nu au invatat nimic din istoria (America si Rusia) , toate razboaiele provocate au adus numai pierderi.
Rahan5 08.07.2023, 14:49
Catre @Durban22. Vorbesti aiureli !. Nu are nici o treaba cu ,,Conventia de la Geneva" !. Este o Conventie ,,Anti proiectile -submunitii" semnata la Oslo si este depozitata la Secretariatul General al ONU - NewYork.
Ursat 08.07.2023, 15:10
Rusia trebuie să răspundă dur, prin raderea Kiev-ului de pe fața pământului. În felul ăsta, teroriștilor americani le va trece rapid pofta de joacă cu muniție interzisă.