Admiterea suplimentară la liceu transformă meditațiile în taxă de protecție educațională. Daniel Șuștac: „Profesorii vor încasa cel puțin jumătate de miliard de euro, iar politicienii își vor primi și ei partea” 

Daniel Șuștac: „O victorie a castei meditatorilor din liceele de top” 

Admiterea suplimentară la liceu, care va putea fi susținută de elevi începând cu anul viitor, a încins spiritele în spațiul public, iar părinții, profesorii, directorii de școli, politicienii și experții în educație s-au lansat într-un război surd al declarațiilor. 

Care este, de fapt, supărarea, ne-a explicat Daniel Șuștac, reprezentant părinților din România și unul dintre cei care au apăsat o rană veche a sistemului: inechitatea socială, o crevasă care-i separă pe copiii de bani gata de cei fără posibilități financiare, care nu au bani nici măcar pentru un ghiozdan nou.

„Vor exista două admiteri, nu una, ca până acum. Vom avea, în continuare, Evaluarea Națională, cu cele două probe consacrate, și, în plus, vom avea și un examen organizat de fiecare liceu, cu alte două probe. Deci patru mari testări”, a explicat părintele.  

Consecințele vor fi dezastruoase pentru copiii buni la învățătură din familiile sărace, explică acesta, revoltat. „Dacă până acum elevii se meditau doar la română și matematică, de acum încolo, cine vrea la un liceu de top va trebui să se pregătească în particular și la biologie, chimie, fizică…materii impuse de școala respectivă. Alți bani, altă distracție! Evident, cine are nu va fi afectat. Însă noi ne referim la copiii fără posibilități materiale. Ei ce vină au?”

„Profesorii vor băga în buzunar zeci de mii de euro”

Nu mai vorbim despre profesorii meditatori în buzunarele cărora părinții potenți financiar vor turna banii cu lopata, mai spune Daniel Șuștac. „Să luăm o ședință de meditații care costă, în medie, 250 de lei și un profesor care meditează o grupă de 20 de elevi. Asta înseamnă, dintr-un foc, 5.000 de lei pe ședință, adică 1.000 de euro. Dacă profesorul organizează cu grupa respectivă două sesiuni pe săptămână, asta înseamnă 8.000 de euro pe lună. Apoi, dacă profesorul are cinci grupe de copii, vorbim despre 40.000 de euro pe lună. Iar dacă există la nivel național 1.000 de astfel de meditatori, ajungem la 40 de milioane de euro pe lună. Pe an ajungem la aproape jumătate de miliard de euro!!! Majoritatea nefiscalizați!”.

Daniel Sustac consideră că materiile la care se va da examen suplimentar vor fi alese în funcție de profesorii meditatori disponibili în școlile care vor organiza concursul. „Să luăm ca exemplu un copil care decide să participe la examenul de admitere organizat de un liceu de top și alege specializarea Științele naturii. El va da examen la două materii dintr-o listă de trei: fizică, biologie și chimie. Dar atenție! Cele două probe nu vor fi alese de copil, ci de liceu, în funcție de meditatorii disponibili. Pentru că da, meditațiile vor fi făcute cu profesorii din școala respectivă”.

„Segregarea copiilor pe criterii economice a fost legalizată și atinge cote apocaliptice. Meditațiile deja au început!”

Părintele acuză presiuni teribile exercitate de colegiile centenare care și-ar fi dorit punerea în aplicare a acestei legi și au făcut în acest sens presiuni puternice pe lângă decidenți. „Aceste modificări au fost impuse de Alianța Colegiilor Centenare – eu îi spun Alianța pecuniară a colegiilor centenare – pentru că au avut în prim plan doar profitul. Căci miza acestei povești este o miză pur financiară. Mă refer la meditațiile masive la care vor apela părinții cu bani. Și îmi asum ce spun acum: există profesori care deja au început pregătirea copiilor pentru această admitere suplimentară”. 

 Loading ...

Dacă până acum ne-am plâns de acest fenomen, de acum încolo vom asista la ceva cu adevărat grotesc, continuă părintele. „Segregarea copiilor pe criterii economice a fost legalizată! Vorbim despre meditații pe care unii și le vor permite, iar alții nu. Vorbim despre meditații la română și matematică și meditații premium, la alte materii, la un preț mult mai mare. Dar vorbim și despre copii excepționali, din familii mai puțin așezate financiar, care vor fi dezavantajați, vor pierde șanse, se vor pierde pe drum”, atenționează părintele.

Meditațiile, continuă el, se vor transforma din lecții private contra-cost într-o adevărată taxă de protecție educațională pe care părinții cu bani o vor achita lejer, iar ceilalți probabil vor face împrumuturi la bancă. „Și iată cum segregarea în învățământul public atinge cote apocaliptice, devine o afacere monstruoasă care sacrifică o nouă generație de elevi”. 

Ce este autoservirea educațională. „Tu, școală, te plimbi printre copii și spui pe ăla îl vreau, pe ăla nu-l vreau”

Reprezentantul părinților acuză politizarea educației și o dă exemplu pe Luciana Antoci, consiliera pe educație a premierului Bolojan, care a avut recent o intervenție pe această controversată temă. „Doamna Antoci spunea că marile școli, dacă n-ar organiza examen separat de admitere, ar putea opta pentru varianta unui interviu sau chiar a unei declarații de intenție făcută de candidați. Adică un fel de autoservire educațională. Tu, școală, te plimbi printre copii și spui pe ăla îl vreau, pe ăla nu-l vreau”.

Această metodă de selecție este extrem de subiectivă, continuă părintele, și ar favoriza foarte ușor anumiți elevi în detrimentul altora. „Copilul unui influent demnitar, copilul unui coleg de partid, copilul patronului care a susținut o campanie electorală… Niciodată educația românească nu a stat mai rău din punct de vedere al gradului de politizare. Mă refer la perioada post-decembristă”.

Daniel Șuștac, acuzații cu iz penal la adresa decidenților: „Profitul se va întoarce și la ei”

Legea adoptată reprezintă un atac împotriva învățământului liceal de calitate, consideră Daniel Șuștac. „Din toate părțile, părerile sunt critice. Nimeni nu este de acord cu „minunăția” asta. Acum am văzut că ministerul se disculpă. Dar ei au tras sforile la momentul respectiv. Ei au făcut deal-ul. Ei au bătut palma. Ei au fost de acord cu toată povestea asta. Acum se dau victime și ridică din umeri. Dar răspunderea este în totalitate a lor. Vina este a lor. Pentru că, se pare, susțin din umbră această industrie a meditațiilor mai mult sau mai puțin fiscalizate. Pentru că profiturile respective, într-o formă sau alta, se vor întoarce și către ei. Nu neapărat în bani, dar poate sub forma altor recompense”.

Daniel Șuștac este de părere că povestea ar putea avea chiar ramificații penale. „Toate organizațiile cu care am discutat solicită de urgență renunțarea la această prevedere delirantă. Știți unde suntem? Suntem în Alandalia! Urmează ca în marile colegii să se dea examen de admitere pentru clasa a IX-a A, că e cea mai bună. Apoi, să se dea examen pentru cine stă în banca a patra de la geam! E absolut revoltător în ce direcție se merge și cum copiii sunt bătaia de joc a unor oameni care au ajuns în poziții decizionale nu pe căi meritocratice”.  

Părintele a mai punctat un aspect. Potrivit acestuia, interesul este cu atât mai mare cu cât unele școli „de fițe” sunt pe punctul de a se privatiza. „E o realitate!”.

Pentru a-și întări și mai mult punctul de vedere, Daniel Șuștac face o comparație cu examenul de admitere din clasa a V-a la colegiile naționale, „acolo unde meditațiile se fac doar cu firma directorului. Așa se asigură intrarea. Meditațiile se fac doar cu cei apropiați conducerii”.

Însă politizarea sistemului este răul cel mai rău. „Excursiile se fac doar cu firma de casă a deputatului local, a directorului adjunct sau a inspectorului școlar general. Uniformele se cumpără doar de la firma de partid. Aceste școli de fițe sunt privatizate cumva, sunt centralizate din interior. Știm foarte bine: directorii sunt numiți pe criterii politice, căci de acolo este coordonat tot business-ul, toată afacerea. S-au întins atât de mult tentaculele acestei caracatițe încât au acaparat puterea de decizie, puterea legislativă și cea din minister și inspectorate. Iar copiii vor fi sacrificați pe altarul unor interese de partid”.

Ce spune Legea învățământului preuniversitar 198/2023, cea prin care s-a introdus examenul suplimentar de admitere

Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 introduce, începând din 2027, posibilitatea organizării unui examen suplimentar de admitere la liceu, facultativ. Măsura îi vizează pe elevii care au intrat în clasa a V-a în anul școlar 2023-2024.

Potrivit noilor reglementări, Evaluarea Națională va rămâne obligatorie pentru toți absolvenții de clasa a VIII-a. Ulterior, elevii care își doresc să concureze pentru un anumit liceu sau profil se vor putea înscrie la examenul suplimentar de admitere. Acesta va putea fi organizat pentru cel mult 50% dintre locurile disponibile la un liceu, restul locurilor fiind ocupate prin repartizare computerizată.

Examenul va putea include cel mult două probe, în funcție de profilul sau specializarea pentru care se organizează selecția. Cât despre subiecte, acestea vor fi standardizate și elaborate la nivel național de Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare. La concurs se vor putea înscrie doar elevii care au obținut cel puțin nota 5 la fiecare dintre probele Evaluării Naționale. Elevii care participă la examenul suplimentar, dar nu sunt admiși, vor intra ulterior în repartizarea computerizată.

Legea prevede că elevii vor fi admiși în ordinea descrescătoare a mediilor obținute la concurs. Actul normativ nu stabilește însă formula exactă de calcul a acestei medii. Modul în care vor fi luate în calcul rezultatele probelor urmează să fie stabilit prin metodologia de admitere, aprobată prin ordin al ministrului Educației.

Examenul suplimentar, criticat încă de la adoptarea legii

Introducerea examenului suplimentar de admitere a fost controversată încă din perioada dezbaterilor parlamentare. Reprezentanții opoziției, ai părinților, elevilor și ai organizațiilor din educație au criticat în special lipsa unor studii care să demonstreze necesitatea măsurii și posibilitatea ca liceele să selecteze elevi pentru până la jumătate dintre locurile disponibile. Printre principalele argumente invocate împotriva examenului s-au numărat presiunea suplimentară pusă asupra copiilor, riscul creșterii numărului de meditații și accentuarea diferențelor dintre elevi.

 Loading ...

Reprezentanții Ministerului Educației au susținut, în schimb, că examenul le-ar oferi o șansă în plus elevilor care își doresc să urmeze anumite profiluri sau specializări. Mai mult, susținătorii măsurii consideră că examenul va oferi liceelor o autonomie mai mare în procesul de selecție al elevilor. Practic, unitățile de învățământ vor putea organiza probe adaptate profilului sau specializării și își vor putea selecta o parte dintre elevi în funcție de rezultatele obținute la aceste concursuri. Argumentul este că în acest fel liceele ar putea atrage elevi interesați în mod real de anumite domenii, nu doar absolvenți repartizați automat în funcție de media de la Evaluarea Națională.

Prevederea privind examenul suplimentar pentru cel mult 50% dintre locurile disponibile a fost introdusă în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, în perioada în care Ministerul Educației era condus de Ligia Deca. Măsura face parte din pachetul legislativ asociat proiectului „România Educată”.

Daniel Șuștac: „Educația este pentru elevi, nu pentru adulții care gravitează în jurul ei cu tot soiul de interese”

Avocatul și scriitorul Zeno Daniel Șuștac este coordonatorul grupului civic „Părinții Elevilor din România”. Recent, el a primit Premiul I la nivel național, la categoria „Părinte – agent al schimbării”, în cadrul celei de-a IX-a ediții a Galei Elevului Reprezentant, organizată de Consiliul Național al Elevilor.

La primirea premiului, Șuștac a criticat politizarea sistemului de educație. „Sistemul de învățământ din România funcționează deficitar, cu larga complicitate a clasei politice și a unei părți a actorilor din educație”, a declarat acesta. Avocatul a solicitat Ministerului Educației să înceapă depolitizarea școlii prin desființarea inspectoratelor școlare, pe care le-a numit „sinecuri educaționale”.

„Educația este despre elevi, pentru elevi și nu pentru adulții care gravitează în jurul ei cu diverse soiuri de interese. Adevărata schimbare nu începe atunci când adulții îi învață pe tineri cum să trăiască. Începe atunci când adulții au suficientă înțelepciune încât să îi asculte”, a mai spus acesta. 

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE