Judecătorii redeschid ancheta în cazul generalilor de armată acuzați că l-au sprijinit pe Traian Băsescu să fie reales președinte în 2009
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Curtea Militară de Apel București a confirmat pe 22 februarie redeschiderea urmăririi penale după ce conducerea Parchetului a infirmat soluția de clasare dispusă de procurorul de caz. Libertatea vă prezintă culisele anchetei declanșate în urma plângerii unui colonel de contrainformații militare, care reclamă că a fost „pedepsit exemplar” după ce ar fi demascat implicarea unor generali în alegerile prezidențiale din 2009.
Cuprins:
Procurorii militari au investigat implicarea unor generali în realegerea președintelui Traian Băsescu din 2009 în urma unei sesizări a fostului colonel de contrainformații militare Doru Paraschiv. Potrivit datelor din dosar, consultate de Libertatea, acesta a reclamat că mai mulți generali și ofițeri de armată s-au constituit într-un grup organizat denumit „Comitet de inițiativă pentru sprijinul realegerii ca președinte a domnului Traian Băsescu” al cărui scop ar fi fost „determinarea și identificarea de modalități de influențare a voturilor în vederea realegerii în cursul anului 2009 ca președinte al României a numitului Băsescu Traian”.
În plângere se menționa că gruparea coordonată de directorul Direcției Generale de Informații a Apărării (DGIA), generalul Marian Hăpău (foto), ar fi orchestrat monitorizarea și interceptarea, fără mandat, a unor persoane care ar fi putut împiedica „realizarea dezideratului” , dar și modul de transport și de manipulare a voturilor exprimate de cetățenii români aflați în afara granițelor țării.
Potrivit plângerii înaintate procurorilor, „comitetul” era format din: patru colonei, un comandor, un amiral și doi generali din cadrul UM 02515 București, un comandor din cadrul UM 01961 Otopeni și un general din cadrul UM 02574 București.
Colonelul Paraschiv a susținut această ipoteză și public în cadrul audierilor din 2017 la comisia specială de anchetă a Senatului și a Camerei Deputaților care a verificat organizarea alegerilor din 2009.
Paraschiv a declarat atunci că încă din 2009 i-a transmis generalului Hăpău că încalcă legea privind siguranța națională, iar pentru curajul său susține că „am fost executat mișelește”. Colonelul Doru Paraschiv a fost trecut în rezervă în 2014, după ce în 2013 i-a fost retras certificatul de acces la informații „strict secrete de importanță deosebită” (SSID- secrete NATO).
Șeful DGIA a negat orice implicare
La audierile din cadrul comisiei parlamentare, generalul Hapău a negat acuzațiile, susținând că ,,armata nu a deținut și nu deține aparatură/echipamente de interceptare”. El a negat că ar fi fost implicat în realegerea lui Traian Băsescu la alegerile prezidențiale din anul 2009 și că ar fi făcut parte din comitetul de inițiativă indicat de colonelul Paraschiv.
„DGIA nu are atribuţii pe linia alegerilor. În 25 de ani, de când activez în Direcţie, nu am avut informaţii care să vizeze vreo campanie electorală, nici nu ai putea avea ingerinţă în modul în care se votează”, a declarat în fața comisiei parlamentare generalul Hăpău, citat de News.ro, susţinând că Paraschiv nu are nicio probă.
Reclamația la Parchet
Pornind de la declarațiile făcute de generalul Hăpău în cadrul comisiei parlamentare, colonelul Paraschiv a înaintat pe 19 aprilie 2022 Parchetului o plângere penală, acuzându-l de „fals în declarații”.
Paraschiv a susținut că șefii Direcției Generale de Informații a Apărării și ai Direcției de Contrainformații și Securitate Militară din cadrul DGIA au ascuns adevărul în acest caz.
Colonelul de contrainformații militare l-a acuzat pe directorul DGIA că a închis ochii și la calitatea de colaborator al Securității a fostului președinte Traian Băsescu. În opinia colonelului, generalul Hăpău „putea și trebuia să știe despre calitatea Președintelui de colaborator al fostei Securități și să informeze instituția abilitată CNSAS care efectua verificările pentru îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege și verificarea declarațiilor de neapartenență și necolaborare cu Securitatea”. Pentru că fostul șef DGIA a ales „o atitudine pasivă în acest sens context” a fost reclamat pentru complicitate la infracțiunea de fals material în înscrisuri oficiale.
Dosarul a fost înregistrat inițial la Parchetul General-Secția Parchetelor Militare, ulterior fiind declinat Parchetului de pe lângă Curtea Militară de Apel București.
Ancheta, clasată după două luni
Pe 12 octombrie 2022, procurorii au început urmărirea penală ,,in rem” (pe faptă) pentru constituirea unui grup infracțional organizat, abuz în serviciu, săvârșirea infracțiunii electorale incriminate de dispozițiile articolelor 385 – 391 (împiedicarea, prin orice mijloace, a liberului exerciţiu al dreptului de a alege sau de a fi ales n.r.), fals în declarații, complicitate la infracțiunea de fals material în înscrisuri oficiale, omisiunea sesizării, favorizarea infractorului și complicitate la fals în declarații.
Două luni mai târziu, pe 12 decembrie 2022, procurorul de caz a dispus „clasarea cauzei având ca obiect pretinsa săvârșire de către general (r) Hapău Marian a unei infracțiuni de ,,Fals în declarații” și a unei infracțiuni de complicitate la infracțiunea de fals material în înscrisuri oficiale”.
De asemenea, procurorul a dispus soluția de clasare și pentru infracțiunile de complicitate la fals în declarații, omisiunea sesizării și favorizarea infractorului, fapte comise de către „autori necunoscuți” din cadrul Direcției Generale de Informații a Apărării. Soluții de clasare au fost dispuse și pentru mai mulți ofițeri, generali din cadrul a trei unități militare din București și Otopeni, reclamați ca fiind implicați în constituirea comitetului de susținere privind realegerea președintelui Traian Băsescu.
Plângerea ofițerului de contrainformații
Acuzând că procurorul de caz nu a realizat o anchetă reală și că nici măcar nu i-a audiat pe cei indicați în plângere, colonelul (r) Doru Paraschiv a făcut plângere împotriva soluției de clasare.
„Procurorul de caz nu cercetează plângerea penală a subsemnatului, care sunt parte vătămată și care am fost abuzat excesiv în cariera profesională de ofițer, fiindu-mi provocate și din această cauză daune deosebite, multiple, care au culminat cu trecerea în rezervă pe nedrept (avertizor de integritate, dacă se înțelege ce înseamnă acest drept legal, deoarece făptuitorii erau chiar șefii supremi ai instituției MApN). Mă întreb: pe cine trebuie să sesizez eu ca ofițer, care aveam atribuții profesionale stabilite prin fișa postului de ofițer operativ de contrainformații și securitate militară (la data faptelor eram încadrat la DCISM), pentru că fix șefii mei, până la ministrul apărării naționale, încălcau legea și făceau politică?”, a scris colonelul Paraschiv în plângerea înaintată procurorului general al Parchetului Curții Militare București.
În plângere, colonelul de contrainformații indica printre cei implicați în „comitetul militar de susținere a realegerii lui Traian Băsescu și pe ministrul apărării din acea perioadă, Mihai Stănișoară”.
Fără să efectueze o cercetare, care presupune multe activități procedurale (audieri, confruntări, investigații pe teren etc.), procurorul de caz prestează o activitate mai degrabă de ghicitor cu atestat de la „Sfântul Adevăr”! Cercetați domnilor procurori militari și demonstrați adevărul!,
Soluția de clasare, infirmată de procurorul superior
Conducerea Parchetului de pe lângă Curtea Militară a dat câștig de cauză colonelului, arătând că soluția de clasare „nu este temeinică și legală” și că urmărirea penală a fost una deficitară. Pe 3 februarie, anul curent, Parchetul a solicitat Curții Militare să confirme redeschiderea urmăririi penale în acest caz.
Precizând că „nu au fost audiate toate persoanele indicate în actul de sesizare, nu au fost administrate suficiente probe și nu a fost dispusă o soluție cu privire la presupusele fapte săvârșite de fostul ministru al apărării și alții, în calitate de șef al Comitetului de inițiativă”, Parchetul a solicitat redeschiderea urmăririi penale.
Cererea Parchetului a fost admisă de Curtea Militară de Apel pe 22 februarie. Judecătorul de cameră preliminară al instanței a apreciat că infirmarea soluției de clasare a fost una corectă și că „se impune redeschiderea urmăririi penale.
Hotărârea instanței este definitivă. Ancheta urmează a fi reluată la Parchetul de pe lângă Curtea Militară București.
seaman651 24.02.2023, 18:23
NU s-au prescris faptele? Sau o lungesc pana prin 2029?
pikpik 24.02.2023, 19:03
E un lucru bun, dar pe timpul celorlalti presedinti a fost totul curat ? Cåutati-i pe toti, inclusiv pe cel actual