La ce visează Putin să obțină din întâlnirea cu Donald Trump, din Alaska: „În loc să se angajeze în eforturi semnificative de pace”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) prezice că liderul de la Kremlin Vladimir Putin intenționează să vină în Alaska pentru a-l întoarce pe președintele american Donald Trump împotriva Europei, nu pentru discuții reale despre pace, relatează The New Voice of Ukraine.
Cuprins:
- Acoliții lui Vladimir Putin lansează acuzații nefondate pentru a provoca fisuri între occidentali
- Analiștii de la ISW avertizează că planul pe termen lung al Kremlinului este capitularea Ucrainei
- Volodimir Zelenski se opune unui schimb de teritorii ucrainene
- Mark Rutte afirmă că summitul din Alaska va fi un „test” pentru Vladimir Putin
- J.D. Vance spune că Washingtonul vrea un summit trilateral
Analiștii de la ISW atrag atenția în privința unor declarații făcute de oficiali din eșalonul doi de la Moscova imediat după ce Donald Trump a anunțat că îl va primi pe Vladimir Putin pe 15 august, în Alaska.
Acoliții lui Vladimir Putin lansează acuzații nefondate pentru a provoca fisuri între occidentali
Vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, care a păstrat tăcerea după ce a amenințat Statele Unite cu un război nuclear, a prins din nou glas și i-a atacat duminică pe europeni într-o nouă tentativă vizibilă de a-i decupla de americani.
Potrivit lui Medvedev, o portavoce a propagandei Kremlinului, Europa încearcă să „zădărnicească eforturile americane de a ajuta” la oprirea războiului din Ucraina, asta deși fostul președinte rus este unul dintre oficialii de rang înalt de la Moscova care cer cu înverșunare continuarea agresiunii militare până la capitularea țării vecine și chiar până la avansarea trupelor ruse la Berlin.
Leonid Sluțki, liderul Partidului Liberal Democrat din Rusia (LDPR, pro-Kremlin), a acuzat la rândul lui că țările europene urmează politici anti-ruse și încearcă să împiedice o soluționare rapidă a războiului din Ucraina.
Politologul rus pro-Kremlin, Serghei Markov, a declarat duminică pentru The Washington Post că principalul interes al regimului de la Moscova pentru summitul din Alaska ar fi să prezinte conducerea de la Kiev și Europa, nu Rusia, ca obstacole în calea păcii în Ucraina.
Kremlinul nu va face niciun „pas înapoi”, iar singurul compromis pe care Vladimir Putin l-ar lua în considerare ar fi încetarea operațiunilor rusești de acaparare a regiunilor Odesa și Harkov, precum și a orașelor Herson și Zaporojie, a spus el.
Markov a exprimat, de asemenea, speranțele Moscovei că Trump va fi convins că Zelenski este presupusul „motiv principal” al agresiunii militare ruse din Ucraina, iar liderii europeni - „al doilea motiv al războiului”.
Analiștii de la ISW avertizează că planul pe termen lung al Kremlinului este capitularea Ucrainei
La rândul lor, analiștii de la ISW reamintesc că oficialii europeni și ucraineni, inclusiv Volodimir Zelenski, și-au demonstrat în mod constant disponibilitatea de a se angaja în negocieri de bună-credință și de a oferi armistiții semnificative pentru a promova inițiative de pace pe care Kremlinul le-a respins în mod constant. În schimb, Kremlinul dorește doar concesii pe câmpul de luptă și concesii suplimentare din partea Ucrainei și a Occidentului.
ISW notează, de asemenea, că regimul condus de Vladimir Putin depune de mult timp eforturi pentru a slăbi unitatea dintre Statele Unite, Europa și Ucraina, ca parte a unei campanii mai ample de reducere a sprijinului occidental pentru Ucraina și de a distrage atenția de la refuzul ferm al liderului de la Kremlin de a face compromisuri.
ISW semnalează din nou că Rusia nu a arătat până acum nicio intenție de a accepta un compromis asupra obiectivelor sale militare de lungă durată, care vizează împiedicarea Ucrainei să adere la NATO, schimbarea conducerii de la Kiev cu un regim marionetă pro-rus și demilitarizarea țării vecine. Toate acestea ar asigura capitularea completă a Ucrainei, subliniază ISW.
Prin urmare, analiștii de la ISW consideră că este „foarte probabil” ca regimul de la Moscova să încalce și „să transforme în armă” orice viitoare acorduri de încetare a focului în Ucraina, dând vina în cele din urmă pe conducerea de la Kiev pentru încălcări.
Volodimir Zelenski se opune unui schimb de teritorii ucrainene
Donald Trump a anunțat vinerea trecută că se va întâlni cu Vladmir Putin în Alaska. Summitul este programat pe 15 august. Planul evocat de Trump prevede un așa-zis schimb de teritorii. De fapt, Ucraina și-ar recupera teritoriile din Sumî, Harkov și Dniptropetrovsk ocupate de armata rusă, dar ar trebui să se retragă în întregime din regiunile Donețk și Lugansk. Nu se știe exact soarta teritoriilor ocupate de ruși în regiunile ucrainene Herson și Zaporojie, dar Kremlinul intenționează cel mai probabil să le păstreze sub controlul său, la fel ca peninsula Crimeea, anexată ilegal în martie 2014.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a exclus sâmbătă orice cedare de teritorii, subliniind că „problema teritorială” este înscrisă în Constituția Ucrainei și nimeni nu o va încălca. De asemenea, el a menționat că Rusia promovează în mod perfid ideea unui schimb între teritorii ucrainene și caută să-și asigure poziții convenabile pentru reluarea războiului când va fi din nou pregătită.
Mark Rutte afirmă că summitul din Alaska va fi un „test” pentru Vladimir Putin
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a afirmat la rândul lui că viitoarele tratative de pace privind războiul din Ucraina vor trebui foarte probabil să abordeze situația teritoriilor ucrainene aflate în prezent sub controlul Rusiei, relatează agenția de presă DPA, citată de Agerpres.
„Trebuie să recunoaștem în acest moment că Rusia controlează o parte a teritoriului ucrainean”, a declarat Rutte într-un interviu acordat duminică postului de televiziune ABC News.
Secretarul general al NATO pledează pentru o încetare a focului, urmată de discuții pe chestiuni teritoriale și posibile garanții de securitate pentru Ucraina. În același timp, el a evidențiat suveranitatea Ucrainei și dreptul acestei țări de a-și decide propriul viitor geopolitic.
Mark Rutte a accentuat că în problemele teritoriale trebuie făcută o distincție clară între recunoașterea „de facto” și cea „de jure”. Un potențial acord ar putea recunoaște controlul „de facto” al Rusiei asupra anumitor zone din Ucraina fără a accepta juridic acest lucru, cum a fost cazul nerecunoașterii ocupației sovietice asupra țărilor baltice în perioada 1940 - 1991.
Mark Rutte a salutat eforturile de pace depus de Donald Trump și a apreciat că „vinerea viitoare va fi importantă, pentru că va fi vorba despre a testa cât de serios este Putin în legătură cu încheierea acestui război teribil”.
J.D. Vance spune că Washingtonul vrea un summit trilateral
Volodimir Zelenski nu a fost invitat deocamdată la discuțiile din Alaska, iar președintele ucrainean și partenerii săi vest-europeni sunt îngrijorați că ar putea fi luate decizii fără participarea părții agresate.
Ambasadorul american la NATO Matthew Whitaker a declarat duminică pentru CNN că Volodimir Zelenski ar putea asista la întâlnirea programată între Trump și Putin.
„Da, cred fără îndoială că e posibil”, a spus diplomatul american, adăugând că „desigur nu poate exista o înțelegere dacă nu sunt de acord toate părțile implicate”, iar „prioritatea absolută este să obținem sfârșitul războiului”.
În același timp, vicepreședintele american J.D. Vance a spus că administrația Trump lucrează pentru a „programa” un summit trilateral Trump - Putin - Zelenski.
