- După ce locuitorii din două sectoare ale Capitalei au reclamat un miros puternic de clor în apa de la robinet, Ministerul Sănătăţii a avertizat populaţia să nu mai folosească apa nici ca să se spele
- Avertismentul fără precedents al MS a declanşat o „leapşă” cu responsabilitatea între instituţiile implicate: minister, Apa Nova, Apele Române şi chiar primărie
- Oficial, apa nu este periculoasă pentru oameni, iar clorul a fost folosit în cantităţi mai mari, din cauza unei poluări cu amoniu provocate de topirea zăpezilor pe râul Argeş
Clorul este folosit de peste 100 de ani pentru dezinfectarea apei potabile. Nu este periculos pentru organism decât în cantităţi mari şi după expuneri prelungite. Atunci apar într-adevăr riscuri majore. Au fost locuitorii din Capitală ameninţaţi de clorul din apă? Autorităţile spun că nu, ci este vorba doar de măsuri de siguranţă.
Amoniu pe Argeş
Bucureştenii beau apă tratată, care provine din Dâmboviţa şi din Argeş. Acest din urmă râu a fost afectat de bruştele deszăpeziri din ultimele zile. În apă au ajuns mai multe substanţe dăunătoare, care au modificat calitatea apei. Apariţia amoniului este un indicator al acestei poluări. Amoniul nu este însă dăunător în sine, mai ales atunci când este sub anumite limite – care, în cazul de faţă, nu au fost depăşite.
Din cauza acestei poluări, s-a luat decizia ca apa pentru bucureşteni să fie tratată cu mai mult clor decât în mod normal, de unde şi gustul şi mirosul alterate ale acesteia. Dar nepericulos, spun specialiştii. Şi atunci, cum s-a ajuns aici?
Avertisment fără precedent
După ce oamenii s-au plâns de miros, Ministerul Sănătăţii a făcut verificări şi a anunţat că există probleme pe Argeş, iar apa este tratată suplimentar. Chiar ministerul recunoaşte că nu sunt riscuri pentru populaţie, deşi limitele legale de clor în apă ar fi fost depăşite. Cu toate acestea, „specialiștii le recomandă locuitorilor Capitalei ca apa din rețeaua publică să nu fie folosită pentru băut, prepararea hranei sau în igiena personală”.
Apa Nova reacţionează: nivelul de clor nu a depăşit limitele normale, ci a fost doar suplimentat pentru a combate poluarea din Argeş.
Libertatea a încercat să afle adevărul, dar s-a lovit de instituţii care au tot pasat responsabilitatea. Ministerul Mediului a transmis că responsabilitatea privind poluarea aparţine Ministerului Apelor şi Pădurilor. Acolo, am fost trimişi, din nou, către Apele Române, o instituţie din subordine. Nici un minister, se pare, nu este abilitat să vorbească despre poluare. Am fost anunţati însă că nu trebuie să mai aşteptăm mult, pentru că Apele Române vor da un comunicat.
Instituţia nu crede nici ea că ar avea vreo vină. A văzut că în apă este amoniu în plus, deci e poluare, dar în limita care poate fi tratată prin clorinare.
Administraţia „nu are atribuţii privind procesul de tratare şi potabilizare efectuat de către S.C. Apa Nova S.A. Bucureşti, necunoscându-se cantitatea de clor ce a fost folosită”, spun cei de la Apele Române.
În scandal se implică şi Primăria Capitalei. Edilul Gabriela Firea a scris preşedintelui Klaus Iohannis, SRI şi CSAT pentru a elucida cine este de vină: Apa Nova sau Direcţia de Sănătate Publică, cea care a făcut testările.
Medic: Nu e nici un pericol
În timp ce instituţiile se arată cu degetul una pe alta, medicii şi specialiştii încearcă să liniştească populaţia. Ar fi nevoie de o cantitate foarte ridicată de clor pentru a dăuna organismului, iar asta pe o perioadă lungă de timp.
„Să o luăm aşa. Dacă omul se duce la piscină, are apă clorinată. Unii nu suportă mirosul, pe alţii îi dor ochii. De-aia se şi recomandă să se facă duş după aceea”, explică, pentru Libertatea, Tudor Ciuhodaru, medic primar în Medicina de Urgenţă.
Toate efectele depind de doză, de durata expunerii, de mediu şi de alţi factori. Condiţiile ca oamenii să fie afectaţi, peste mirosul neplăcut sau o iritaţie uşoară, nu au fost îndeplinite, nici pe departe. În plus, este iarnă: mirosul de clor este mult mai puternic la temperaturi reci, dar asta nu îl face mai periculos.