Anunțul a fost făcut de către Lucian Bode, actual ministru de Interne, fost ministru al Transporturilor și Comunicațiilor în 2020. „Astfel, vom avea la dispoziție un instrument solid în vederea diminuării riscurilor la adresa securității și apărării naționale”, a declarat Lucian Bode.
Totodată, prin acest proiect de lege, odată aprobat în Parlament, România nu exclude niciun producător de tehnologie, dar va putea condiționa prezența acestora de respectarea criteriilor stipulate în Memorandumul semnat de guvernele României și SUA privind securitatea rețelelor 5G.
Lucian Bode:
Proiectul prevede măsuri care ar putea să blocheze accesul unor companii-fanion din China la licitațiile pentru echipamentele 5G din România. După aprobarea din Guvern, legea merge în Parlament.
- Tehnologia 5G reprezintă următoarea generație de telecomunicații celulare și permite viteze foarte mari de descărcare. Aceasta este osatura care va permite dezvoltarea de mașini autonome, platforme de inteligență artificială sau conectarea fabricilor și a locuințelor la internet prin conexiuni inteligente.
Autorizație de la premier, aviz de la CSAT
Potrivit proiectului, producătorii de echipamente telecom trebuie să primească o autorizare pentru a putea furniza instalații către operatorii de telefonie din România.
Autorizarea respectivă este acordată de către premierul României, pe baza unui aviz al Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT).
Potrivit proiectului, acest aviz poate fi refuzat pentru evitarea unor riscuri care pot decurge din:
- controlul unui guvern străin asupra producătorului în lipsa unui sistem juridic independent;
- absenţa unei structuri transparente a acţionariatului producătorului;
- lipsa unui istoric de conduită corporativă etică a producătorului;
- funcţionarea producătorului într-un sistem juridic care nu impune practici corporative transparente.
Principalul vizat: Huawei, care este cel mai mare furnizor mondial de astfel de echipamente.
Memorandumul cu Statele Unite
Legea vine să implementeze „Memorandumul Huawei‟, semnat de către România cu SUA.
Consumatorii vor putea achiziționa în continuare smartphone-uri, tablete sau laptopuri Huawei, însă operatorii de telecomunicații ar putea fi împiedicați să mai cumpere echipamente de la grupul chinez.
După aprobarea legii, ANCOM – autoritatea de comunicații – va putea lansa licitația pentru licențele 5G.
Într-un comunicat din vara anului trecut, compania afirma a investit peste un miliard de euro în România, a contribuit cu peste 6.300 de locuri de muncă și a cheltuit aproape 500 de milioane de euro pentru achiziții.
SUA acuză Huawei că spionează pentru China
Compania este acuzată că spionează pentru China, la fel ca și ZTE, celălalt mare producător de echipamente telecom din statul asiatic.
Statele Unite acuză că Huawei este controlată de către autoritățile de la Beijing.
Huawei respinge acuzațiile și spune că este o întreprindere privată.
Înființată de un militar
Compania a fost fondată de un fost militar, Ren Zhengfei, iar SUA au plasat Huawei pe o listă cu companii controlate de armata chineză. Ren Zhengfei nu are decât 1,42% din acțiunile companiei, iar acționariatul este opac.
De asemena, în China există o lege care obligă companiile din această țară să asiste autoritățile judiciare.
Huawei acuză SUA că vrea să o elimine din competiția 5G doar pentru a-și conserva hegemonia digitală.
Mai multe incidente au fost legate de Huawei de-a lungul timpului. Vodafone a descoperit în Italia că Huawei avea acces la routerele pe care le livrase anterior.
De asemenea, SUA acuză Huawei și de furt de secrete industriale.
Fiica fondatorului, acuzată de fraudă
Fiica fondatorului Huawei, Meng Wanzhou, care este și director financiar al companiei, a fost arestată în Canada în 2018 și luptă în justiție pentru a evita extrădarea sa în SUA.
Aceasta este acuzată că a pus la cale un mecanism prin care Huawei a livrat echipamente Iranului, deși acest stat se afla sub sancțiuni.
Huawei a primit de la statul chinez ajutoare de stat, subvenții și reduceri de taxe în valoare de cel puțin 75 de miliarde de dolari, potrivit unei analize realizate la finele anului 2019 de către Wall Street Journal.
Ce alte țări au interzis Huawei
Pe lângă Statele Unite, Marea Britanie și Franța au decis interzicerea echipamentelor 5G de la Huawei în rețelele lor.
Alte state, precum Japonia, Australia și Noua Zeelandă au luat, la rândul lor, măsuri.
În decembrie, Italia s-a opus unei afaceri între grupul Fastweb și Huawei, potrivit Reuters.