CSM spune că Lia Savonea va câștiga mai puțin decât un consilier prezidențial prin noua lege a salarizării. Reacția lui Dragoș Pîslaru înaintea discuțiilor de la Cotroceni

„Consiliul constată că proiectul legii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice continuă să fie menținut în circuitul public și să constituie baza unor demersuri pentru promovarea sa legislativă, inclusiv prin eventuala asumare a acestuia de către membri ai Parlamentului, în condițiile în care procedura inițială de elaborare a proiectului, de care nu poate fi disociat, a fost suspendată prin hotărâre a Curții de Apel București”, a precizat Consiliul.

CSM a susținut că noua grilă de salarizare nu va afecta doar veniturile magistraților, ci și poziția constituțională a puterii judecătorești față de celelalte puteri ale statului.

În acest sens, a fost dat exemplul președintei Înaltei Curți de Casație, Lia Savonea, care, spune CSM, va câștiga mai puțin decât un consilier prezidențial: „Astfel, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, aflat la vârful ierarhiei instanțelor judecătorești, este poziționat salarial sub un consilier prezidențial, sub liderii grupurilor parlamentare, sub vicepreședinții Camerelor Parlamentului, sub secretarii și chestorii acestora, precum și sub miniștri, secretarul general al Guvernului și șeful Cancelariei prim-ministrului. Potrivit coeficienților prevăzuți de proiect, președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție îi este atribuit coeficientul 6,15, în timp ce consilierul prezidențial, liderii grupurilor parlamentare și vicepreședinții Camerelor Parlamentului beneficiază de coeficientul 6,50, secretarii și chestorii Camerelor de coeficientul 6,45, miniștrii de coeficientul 6,50”.

Instituția consideră că nivelul salarial al magistraților este o garanție a independenței justiției: „Salarizarea adecvată a magistraților nu constituie un privilegiu profesional, ci reprezintă una dintre garanțiile statutului acestora și, implicit, ale independenței justiției. […] Pentru autoritatea judecătorească, salarizarea corespunzătoare constituie o limită dincolo de care este afectată însăși substanța statutului său de putere în stat. Independența justiției nu poate exista numai la nivel declarativ, în timp ce garanțiile necesare exercitării sale, inclusiv cele materiale, sunt diminuate succesiv”.

CSM a precizat că urmează o întâlnire la Palatul Cotroceni între Nicușor Dan și președinții PSD, PNL, USR și UDMR pentru proiectul legii salarizării, dar spune că ar fi trebuit consultate toate categoriile vizate, nu doar politicienii, „ceea ce nu s-a întâmplat până la acest moment”.

Dragoș Pîslaru a susținut pentru Libertatea că „a fost rectificată această problemă de ceva vreme, în baza observațiilor de la Ministerul Justiției”.

Potrivit informațiilor Libertatea, discuțiile politice de la Cotroceni vor avea loc joi, 20 august, la ora 14.00.

De Legea salarizării depind 770 de milioane de euro din PNRR

Reamintim că, pe 17 iulie, Ministerul Muncii, condus interimar de liberalul Dragoș Pîslaru, a publicat spre consultare noua variantă a proiectului legii salarizării pentru personalul plătit din fonduri publice. Ministerul a susținut că salariile nu vor scădea.

Pe 21 iulie, Curtea de Apel București a suspendat procedura de consultare publică organizată de Ministerul Muncii pentru noul proiect al legii salarizării bugetarilor. Decizia nu este definitivă.

Proiectul a fost la Bruxelles pentru o analiză preliminară.

Termenul-limită pentru adoptarea în Parlament a noii Legi a salarizării este 31 august. În caz contrar, România riscă să piardă aproximativ 770 de milioane de euro din PNRR.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro