De ce a suspendat Curtea de Apel București licența ROMATSA: „Au creat un cerc închis și de 15 ani folosesc o metodă exclusivistă de recrutare”

Instanța de judecată a decis suspendarea timp de o lună a licenței de funcționare a singurei autorități responsabile cu dirijarea traficului aerian din România.

CSAT cere găsirea unor soluții de avarie

Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a cerut, pe 29 iunie 2026, să găsească soluții după ce ROMATSA a rămas fără licență timp de o lună, soluție care se va aplica după rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești pronunțate pe fond la Curtea de Apel București.

• „O posibilă suspendare a activității ROMATSA ar genera o vulnerabilitate sistemică majoră la adresa securității naționale, determinând degradarea imediată a supravegherii spațiului aerian integrat și perturbarea misiunilor tactice sau logistice ale NATO pe Flancul Estic;
• Ar atrage o izolare geopolitică prin forțarea rerutării coridoarelor de tranzit europene, critice în contextul conflictelor din vecinătatea estică, erodând sever credibilitatea României de furnizor de securitate regională în raport cu EUROCONTROL.
• Blocajul managementului traficului aerian ar afecta infrastructura de transport comercial, cargo și de urgență, provocând prejudicii economice asimetrice și blocarea lanțurilor strategice de aprovizionare”, arată CSAT.

Pe data de 27 februarie 2025, ROMATSA a fost sancționată de instanță cu suspendarea timp de o lună a licenței. Hotărârea a fost luată ca urmare a unei plângeri depuse de șapte reclamanți, care au obținut în 2019 licențele de controlori de trafic aerian (CTA) – stagiari din partea Şcolii Superioare de Aviaţie Civilă, însă de atunci n-au fost primiți la ROMATSA pentru a fi pregătiți în continuare și angajați pe posturi de controlori de trafic aerian.

Contrar principiului independenței magistraților, judecătoarea Liliana Cătălina Alexe de la Curtea de Apel București, cea care a suspendat autorizația de funcționare a ROMATSA, a fost luată „în vizor” de Inspecția Judiciară ca urmare a pronunțării acestei hotărâri. Inspecția Judiciară a precizat că s-a autosesizat și „face verificări prealabile”.

ROMATSA: „Ne permitem să plătim amenzile pentru discriminare”

Libertatea a consultat Hotărârea nr. 360/2026 din 27.02.2026 pentru a vedea care au fost argumentele judecătoarei Liliana Cătălina Alexe pentru suspendarea licenței ROMATSA:

• „ROMATSA, pentru a evita angajarea persoanelor «din afară», instruite și pentru a-şi păstra controlul absolut, motivat financiar, asupra angajării, a ignorat posibilitatea angajării altor persoane cu costuri 0, preferând să cheltuie sume exorbitante. Pârâta este singura entitate juridică capabilă să angajeze controlori de trafic.
• Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a constatat că, în practică, de 10 ani de zile (n.r. – 15 ani la data pronunțării sentinței) ROMATSA nu organizează niciun fel de concurs pentru angajarea controlorilor de trafic aerian stagiari. (…)
• Reclamanţilor li se obstrucționează dreptul la muncă, la evaluare și de a fi angajaţi în raport cu pregătirea deţinută, confruntându-se cu o situaţie de tip «cerc închis» întrucât, pe de o parte, aceștia sunt excluşi de la procesul de recrutare în vederea pregătirii ab initio, dorită de reclamantă, şi implicit de la ocuparea unui post disponibil în cadrul companiei, sub motivul pregătirii preexistente iar, pe de altă parte, reclamanta nu organizează sesiuni de evaluare în vederea angajării pentru cei care deţin licenţa de controlori de trafic aerian stagiar.
• Înalta Curte în decizia în recurs nr. 666 din 07.02.2024 (…) reține:
• «Starea de fapt, rezultată din înscrisurile dosarului relevă împrejurarea că persoanele care au efectuat pregătirea iniţială de formare a controlorilor de trafic aerian în cadrul altor centre de pregătire decât ROMATSA nu au avut un acces efectiv (ci doar teoretic) la funcția de controlor de trafic aerian stagiar în cadrul ROMATSA.
• Dreptul de a recruta și a pregăti personalul operativ CTA nu este contestat, în sine, de aceea toate referirile la dovezile de fapt și de drept care îl susțin sunt lipsite de utilitate practică.
• În concret, din jocul argumentelor și faptelor recurentei/reclamante, care nu a organizat și nu susține decât selecția pentru pregătire ab initio, persoanele recrutate ab initio fiind direct angajate pentru postul de CTA stagiar, a rezultat faptul că orice altă persoană licențiată în orice alt centru de pregătire inițială nu a avut acces efectiv la postul de CTA stagiar în cadru ROMATSA, regie ce deține monopol în România în acest serviciu.
• În cauză se conturează exercitarea cu rea credință a acestui drept întrucât metodele recurentei s-au dovedit discriminatorii în privința exercitării dreptului intervenienților la ocuparea unui post de CTA stagiar, comparativ cu persoanele care sunt licențiate în cadrul regiei recurente».
• Reaua-credinţă constatată de instanţa supremă în care a acţionat ROMATSA în exercitarea faptelor şi actelor de discriminare (rezultă și din – n.r.) afirmaţia ROMATSA (a devenit de notorietate) redată de reclamanţi la CNCD, cu privire la săvârșirea actelor de discriminare: «Ne permitem să plătim amenzile de discriminare, nu trebuie să schimbăm nimic»”, se arată în motivare.

Curtea: „ROMATSA nu poate să susțină că este suverană pe bani publici”

Costurile ocazionate de procesul de recrutare intern organizat de ROMATSA de aproximativ 23.000 euro/cursant, față de zero cât este cel al recrutării din surse externe, de vreme ce cursanții termină școala pe banii lor, arată judecătoarea de la Curtea de Apel București.

• „Or, nicio instituție publică sau care administrează fonduri publice nu poate să afirme în fața unei instanțe sau a oricărei autorități să spună că este suverană în a stabili oportunitatea, pentru că administrează fonduri publice, prin urmare nici ROMATSA. (…)
• ROMATSA a cheltuit cu 12 cursanți, recrutați prin sistemul FEAST, suma de 276.000 de euro, dacă ar fi angajat absolvenții Şcolii Superioare de Aviație Civilă ar fi cheltuit 0 Ron.
• Mai mult, pe toată perioada de instruire reclamanţii, care au urmat cursurile Şcolii Superioare de Aviație Civilă, nu au primit niciun drept de indemnizație lunară pentru acele cursuri pentru care au și plătit.
• Chiar şi în raportul Curții de Conturi, pe care repetat ROMATSA îl invocă, se precizează: Curtea de Conturi a constatat că nu se respectă principiul celor trei reguli economicitate, eficacitate și eficiență în utilizarea fondurilor publice, ROMATSA nu a avut în vedere efectuarea de analize și studii, proceduri cu privire la posibilitatea recrutării persoanelor care dețin licență de CTA obținută la alte organizații de pregătire profesională.
• Aceasta este chiar situația celor 12 absolvenți ai Şcolii Superioare de Aviație Civilă care au obținut licența de la Autoritatea Aeronautică Civilă din România; regiile autonome sunt obligate sa respecte principii ale eficacității economice cu consacrare legislativă, respectiv art. 5 alin. (1) din O.G. nr. 119/1999 privind controlul intern și controlul financiar preventiv.
• ROMATSA, cu cheltuieli de aproximativ 23.000 euro/cursant, administrând bunul public, nu poate să susţină (în fața unei instanțe sau a oricărei alte autorități) că este suverană în a stabili oportunitatea în angajarea personalului operativ, respectiv controlor de trafic aerian”, arată instanța.

Despre suspendarea licenței: „Acest demers este chiar ultimul rămas”

Curtea de Apel București a subliniat că măsura suspendării licenței ROMATSA vine ca o ultimă soluție dintr-un lung șir de sancțiuni pe care autoritatea le-a ignorat în ultimii 15 ani:

• „Legislaţia europeană nu sprijină şi nici nu legitimează discriminare în cadrul proceselor de recrutare, aceasta fiind concluzia fermă ce rezultă din răspunsul emis de Directoratul pentru Aviaţie din cadrul Comisiei Europene în legătură cu practicile de recrutare discriminatorii dovedite, repetate, profund vătămătoare.
• Petiţiile către CNCD, ca mecanism de constrângere a ROMATSA, de a respecta proceduri corecte de recrutare, sunt ineficiente.
• În România, stat de drept, democratic şi social, drepturile cetăţenilor reprezintă valori supreme şi sunt garantate de lege, cum se afirmă în art. 1 alin. 1 din Constituţie.
• Principiul egalităţii între cetăţeni, al excluderii privilegiilor şi discriminării sunt garantate în special în exercitarea următoarelor drepturi: a) dreptul la un tratament egal în faţa instanţelor judecătoreşti şi a oricărui altui organ jurisdicţional; (art. 1 alin. 2 din Constituţie)
• Ţinând seama de întreg contextul judiciar mai sus redat, Curtea observă că reclamanţii nu au solicitat ab initio aplicarea acestui sancţiuni, deschizând nenumărate proceduri judiciare atât civile, cât şi penale pentru starea de discriminare creată de ROMATSA (litigii de muncă, cereri în pretenţii de despăgubiri echivalente salariului nerealizat, cereri în daune morale, ordonanţe preşedinţiale în suspendarea procedurilor discriminatorii organizate de ROMATSA  etc.), demersuri rămase fără rezultatul urmărit.
• Curtea de Apel de faţă remarcă caracterul gradual al cererilor reclamanţilor către instanţele de judecată, procedura din acest litigiu în suspendarea actului de autorizare fiind ultima rămasă neparcursă, pentru un drept al reclamanţilor, care, deşi recunoscut de nenumărate instanţe din grade de jurisdicţie diferite, a rămas iluzoriu de peste 7 ani. (…)
• Procedura din litigiu în suspendarea actului de autorizare este reală, serioasă şi ultima garanţie pentru reclamanţi, în contextul celorlalte proceduri administrative şi judiciare exercitate de aceştia.
• Curtea de Apel de faţă apreciază că acest demers este chiar ultimul rămas, ce face parte integrantă din ansamblul procedurii care vizează starea de discriminare profundă, continuă şi excluderea de facto de pe piaţa de muncă pentru care s-au pregătit”, reține judecătoarea.

Judecătoarea: „ROMATSA a restricționat grav procedurile de recrutare”

Instanța de fond mai reține că ROMATSA nu se preocupă, în niciun fel, de remedierea delictului, fapt care relevă reaua-credință a acestei autorități:

• Curtea de Apel consideră că previzibilitatea unei respingeri a acțiunii (cum a solicitat ROMATSA pentru argumentul că este o regie autonomă sub autoritatea Ministerului Transporturilor, deține monopolul natural al serviciilor de trafic aerian în România şi impactul major asupra serviciului de trafic aerian), dacă s-ar considera previzibilă, ar însemna că reclamanții nu aveau nicio șansă să schimbe situația pe care o reclamau.
• Dacă s-ar primi o asemenea manieră de interpretare, ar însemna că, în aceste condiții, reclamanţii nu au avut în niciun moment un «drept» despre care se putea pretinde, cel puțin în mod întemeiat, că este recunoscut în dreptul intern. Iar acest fapt nu este permis în interpretarea Convenției EDO; art. 6 alin. 1 este aplicabil. (…)
• Instanțele mai sus evocate au stabilit, fără nici o urmă de dubiu rea-credinţă a organelor îndreptăţite din ROMATSA, rea-credinţă exprimată în suficientă claritate juridică în considerentele hotărârilor.
• Prezenta Curte de Apel se alătură instanţelor în aceste constatări privind forma de vinovăţie a pârâtei ROMATSA – rea-credinţă – cu care a acţionat împotriva drepturilor reclamanţilor, în pofida nenumăratelor sentinţe care le recunosc reclamanţilor aceste drepturi vătămate şi le oferă protecţia judiciară de care se bucură o hotărâre definitivă, «câştigul» unei hotărâri pozitive după lupte perseverente, îndelungate, ale reclamanţilor în justiţie.
• ROMATSA nu se preocupă în niciun fel de remedierea delictului discriminator nici pe parcursul prezentei proceduri judiciare, păstrând aceeaşi retorică constantă, unică – impactul major asupra serviciului de trafic aerian în cazul suspendării.
• Or, reclamanţii din dosar nu mai au nici cel puţin o speranţă legitimă. «Speranța legitimă» în jurisprudența CEDO este un concept prin care Curtea recunoaște că o așteptare bine întemeiată de a obține un drept (inclusiv financiar) constituie o valoare patrimonială.
• Aceasta este asimilată unui «bun» și beneficiază de protecția articolului 1 din Protocolul nr. 1 al Convenției.
• Pentru ca o așteptare să fie recunoscută ca «speranță legitimă», ea trebuie să aibă o bază solidă în dreptul intern, cum sunt hotărârile judecătoreşti definitive și executorii sau o practică administrativă constantă care a creat premisa obținerii dreptului respectiv. (…)
• ROMATSA a restricționat grav procedurile de recrutare, câtă vreme ROMATSA nu şi-a exercitat propriul drept de a recruta şi selecta personal operativ CTA stagiar, care să deţină licenţa CTA stagiar, așa cum dețin reclamanţii.
• ROMATSA nu a organizat în ultimii 10 ani (în prezent 15 ani) concursuri de angajare pentru cea de-a doua categorie, respectiv deținătorii de licență de controlor de trafic aerian obținută în cadrul altei instituţii organizând exclusiv recrutări prin prima modalitate descrisă  – recrutarea de personal necalificat în vederea încadrării în funcția de controlor trafic aerian ab-initio, respectiv pentru persoane necalificate, cu studii medii și în urma testării acestora prin metoda FEAST”, mai notează instanța de fond.

Cum se va aplica hotărârea de suspendare a licenței ROMATSA

Curtea de Apel București a precizat la finalul hotărârii că măsura suspendării licenței va intra in vigoare doar în măsura în care aceasta va fi confirmată în recurs, la Înalta Curte:

• „Sentinţa de faţă este supusă recursului, nefiind definitivă, potrivit art. 634 alin. 1 pct. 5 Cod procedură civilă: «Sunt hotărâri definitive: 5. hotărârile date în recurs, chiar dacă prin acestea s-a soluţionat fondul pricinii».
• Hotărârile în materia discriminării devin titluri executorii și pot fi puse în executare silită în în scenariul rămânerii definitive.
• Soluţia dată de prezenta instanţă («începând cu data rămânerii definitive a prezentei sentinţe») va fi înţeleasă şi în sensul că judecătorul fondului a aplicat sancţiunea pentru ROMATSA alături de controlul judiciar ce se va exercita în recurs, implicând, potrivit legii, şi judecătorii din recurs în decizia luată.
• Sancţiunea este eficace şi cu efect de descurajare.    
• Întreaga procedură se subsumează şi dreptului suveran al statului de a analiza cererea de suspendare completată şi precizată, formulată de reclamanţii potrivit precauţiilor pe care le consideră necesare, însă acest drept suveran nu poate determina o încălcare a drepturilor prevăzute în legile şi normele Regulamentelor (UE).
• Controlul utilizării spaţiului aerian naţional poate fi efectuat de către Ministerul Apărării Naţionale în conformitate cu prevederile Legii nr. 257/2001, potrivit art. 14 alin. 10 din Codul Aerian al României, autorităţile naţionale şi europene. 
• Autoritățile devin apoi responsabile pentru asigurarea continuității serviciului, afirmă acelaşi Regulament (CE) nr. 550/2004 în suficientă forţă şi claritate”, se mai arată în documentul citat.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro