Lidl a fost dat în judecată de Asociația Consumatorilor din Germania: „Clienții plătesc pentru reducerile din aplicație cu datele lor personale”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Federația Organizațiilor Consumatorilor din Germania (VZBV) a dat în judecată supermarketul Lidl, din cauza aplicației Lidl Plus. Aceștia reclamă lipsa de transparență privind folosirea datelor personale în schimbul reducerilor.
Cuprins:
Clienții „plătesc” reducerile cu date personale
Concret, Federația Organizațiilor Consumatorilor din Germania spune că oamenii nu sunt informați că primesc reduceri în aplicație în schimbul datelor personale.
Pentru acest motiv au dat în judecată Lidl, anul trecut.
Însă au pierdut în primă instanță procesul intentat împotriva Lidl privind aplicația Lidl Plus. Dar cazul ar putea ajunge la Curtea Federală de Justiție.
Tribunalul Regional Superior din Stuttgart (dosar nr. 6 UKl 2/25) a decis că Lidl nu este obligat, pentru moment, să modifice designul aplicației Lidl Plus sau modul în care aceasta este prezentată consumatorilor.
Instanța a respins acțiunea intentată de VZBV, care acuza retailerul că nu informează suficient de clar utilizatorii că reducerile sunt obținute în schimbul datelor personale.
Totuși, judecătorii au recunoscut că situația juridică este una neclară și au admis apelul, deschizând astfel calea pentru ca speța să fie analizată de Curtea Federală de Justiție (BGH).
VZBV a anunțat că ia în calcul continuarea demersului, având în vedere importanța cazului pentru protecția consumatorilor.
„Aplicațiile bonus nu sunt nicidecum gratuite”
Directorul executiv al Federației Organizațiilor Consumatorilor din Germania, Ramona Pop, a criticat decizia instanței și modelul de funcționare al aplicațiilor de fidelizare.
„Aplicațiile bonus nu sunt nicidecum gratuite. Consumatorii plătesc pentru reduceri prin divulgarea datelor cu caracter personal. Cu toate acestea, Tribunalul Regional Superior din Stuttgart nu consideră că Lidl trebuie să informeze utilizatorii aplicației sale de reduceri mai clar decât înainte cu privire la costul utilizării acesteia”, a declarat Ramona Pop.
Ea a adăugat că problema „plății cu date” ar trebui clarificată de cea mai înaltă instanță din Germania.
Aplicațiile de supermarket influențează comportamentul de cumpărare
Potrivit unui sondaj citat de VZBV, 78% dintre respondenți folosesc aplicații pentru supermarketuri în Germania.
Dintre aceștia, 61% spun că și-au schimbat comportamentul de cumpărare, iar 67% au făcut achiziții suplimentare în ultimii doi ani pentru a beneficia de reduceri sau oferte disponibile exclusiv în aplicații.
„Aplicațiile supermarketurilor oferă acces la reduceri și oferte bonus. În același timp, aplicațiile sunt concepute pentru a lega consumatorii și mai strâns de magazine și pentru a-i încuraja să cheltuiască mai mulți bani”, a spus Ramona Pop.
„Utilizatorii aplicațiilor dezvăluie date cu caracter personal. Astfel, supermarketurile pot influența în mod specific obiceiurile de cumpărături și cele alimentare. Privim acest lucru cu ochi critici”.
Economii mici, stimulente mari
Deși majoritatea utilizatorilor consideră că economisesc bani - 69% spun că uneori, iar 24% că de fiecare dată -, datele arată că avantajele financiare sunt limitate.
Potrivit portalului de comparare a prețurilor Smhaggle, economiile reale obținute prin aplicațiile de supermarket sunt, în medie, de maximum 2%.
În schimb, aplicațiile folosesc tehnici de gamificare, precum niveluri de reduceri, tombole sau recompense, menite să mențină utilizatorii activi și să stimuleze cheltuielile suplimentare.
VZBV atrage atenția că astfel de practici sunt deja cunoscute din comerțul online și migrează tot mai mult în retailul alimentar.
Fără aplicație, fără reduceri
Consumatorii care nu doresc să își creeze un cont sau să își ofere datele personale riscă să fie excluși de la promoții. Asta într-o perioadă în care prețurile mari ale alimentelor au obligat unele magazine din Germania să ia măsuri drastice.
De altfel, prețurile mari i-au determinat și pe politicieni să vină cu soluții precum „coșul german”.
Aproape 29% dintre respondenții care nu folosesc aplicații de supermarket declară că evită aceste servicii tocmai din cauza reticenței de a-și partaja datele.
Pentru înregistrare, aplicațiile solicită adesea informații precum numele, data nașterii, adresa de e-mail și numărul de telefon mobil. Din perspectiva agențiilor de protecție a consumatorilor, aceste cerințe sunt excesive.
„Mai ales în perioadele în care prețurile alimentelor sunt mari, este esențial ca reducerile să nu depindă de utilizarea aplicațiilor. Toți consumatorii trebuie să aibă acces echitabil la oferte - fără a fi obligați să își dezvăluie datele”, a subliniat Ramona Pop.
Lidl este acuzat că promovează aplicația ca fiind „gratuită”, în timp ce consumatorii plătesc cu furnizarea și prelucrarea datelor personale.
