Și în România există lilieci purtători de coronavirusuri. Cercetătorii ne explică de ce nu sunt periculoși și de ce nu trebuie uciși

Animalele nu au nici o vină, ele au învățat să trăiască cu virusuri periculoase de secole. Omul este cel care nu și-a respectat teritoriul. Există multe state în care liliecii sunt consumați ca delicatesă, inclusiv China.

Noi nu-i mâncăm, dar nici nu-i lăsăm în pace. În ultimele luni s-a pornit o prigoană împotriva mamiferelor înaripate, din cauza lipsei de informație și a fricii. La noi, spune specialistul, deși există inclusiv lilieci purtători de coronavirusuri, alții decât cel care a provocat COVID-19, nu trebuie să ne panicăm. „Atât timp cât nu-i mâncăm, nu va fi nici o problemă pentru noi”, este mesajul clar al cercetătorului.

Specie ocrotită de lege

Liliecii sunt animale ocrotite de lege, astfel că uciderea lor atrage amenzi și dosare penale. Unde mai pui că liliecii fac foarte mult bine agriculturii, pentru că mănâncă insectele dăunătoare. E drept că nici legendele țesute în jurul lor nu au ajutat micile mamifere. Ar trebui însă să se știe că liliecii nu se prind în părul oamenilor, nu mănâncă anafura, nu sunt orbi și nici nu sug sânge.

Liliecii preced omul. Cercetătorii au descoperit fosilele unor specii de mamifere înaripate datate de acum 50 de milioane de ani, cu mult înaintea apariției lui Homo Sapiens. Dar până în zilele noastre, niciodată bietele animale nu au avut mai mult de furcă. Liliecii sunt transformați în țapi ispășitori pentru COVID-19, care a ucis deja zeci de mii de oameni și a îmbolnăvit aproape două milioane. Este o teză greșită. Omul este, din nou, vinovatul.

Recomandări

De ce Tudor Duma zis „Maru”, dealerul de droguri al lui Vlad Pascu, a fost pedepsit cu indulgență de instanța de fond: „A vândut doar canabis, o substanță care nu e greu de procurat”

Speriați de coronavirus, oamenii au cerut să fie mutate coloniile de lilieci de pe lângă case

Cercetătorul Dragoș Ștefan Măntoiu studiază de ani buni speciile de lilieci din țara noastră, prin intermediul Asociaţiei Wilderness Research and Conservation. În colaborare cu Fundația Visul Luanei a fondat Centrul de Salvare şi Reabilitare a Animalelor Sălbatice din Bucureşti.

În ultima perioadă a primit multe telefoane de la oameni speriați că au văzut lilieci în apropierea caselor sau care chiar s-au pripășit prin crăpăturile unor blocuri.

„Oamenii erau foarte speriați, mai ales de excrementele lor. E nasol să îți cadă excremente în balcon, e neplăcut, dar există soluții. Poți chiar și colecta excrementele care sunt bune pentru plante ulterior. Dar nu e un risc epidemiologic. Dacă pui cum trebuie o folie de plastic sub colonie și colectezi o dată la ceva timp, lucrurile sunt sub control și nu ai avea de ce să te sperii. Dar pentru siguranța tuturor, am reușit să facem și excluderi, am și scos animale din anumite zone, chiar și în perioada asta agitată, când oamenii erau într-adevăr extrem de speriați”, povestește biologul.

Recomandări

Fabrică de pașapoarte românești falsificate, descoperită la Kiev. Cât costa documentul fictiv

Liliecii îi ajută pe agricultori să economisească sute de mii de euro

Liliecii sunt animale extraordinar de benefice pentru oameni. „Dacă nu ar fi aceste animale, am muri de foame. Un liliac consumă cam un kilogram de insecte pe an și ne aduce un beneficiu cam de 1.400 de euro pe cap de animal. Asta înseamnă pentru o colonie de câteva sute de animale foarte mulți bani pe care i-am fi dat în agricultură pentru a scăpa de insecte. Ei sunt un pesticid și un insecticid naturale”, explică Dragoș.

Oamenii ar trebui să se gândească altfel: nu liliecii sunt de vină, ci oamenii care au mâncat acele animale și care au ajuns să ia contact cu specii care n-ar fi trebuit să fie pe lista produselor comestibile.

Dragoș Ștefan Măntoiu, biolog:

În țara noastră există 32 de specii de lilieci, în București 11. În zona Băneasa s-au aciuat multe colonii mari, de 500-600 de animale, care locuiesc și foarte aproape unele de altele. S-au adaptat efectiv la viața urbană. Le place să stea în crăpăturile blocurilor comuniste.

Recomandări

De ce au votat tinerii un extremist. Diana Filimon, cofondatoare Gen, știri: „Călin Georgescu e un epigon, nimic altceva. Copiază modele care au funcționat. Este doar accidental un lider”

 Coronavirusurile liliecilor noștri n-au ajuns niciodată la oameni

Avem în România inclusiv lilieci purtători de coronavirusuri, însă niciodată nu s-a întâmplat să îmbolnăvească pe cineva. „Liliecii de la noi din țară, atât timp cât păstrăm distanța, nu au ce să ne facă.

Există cinci specii în România care pot purta coronavirus, alte tipuri de coronavirus decât acesta care a provocat pandemia. Liliecii cu potcoavă sunt extrem de specializați ca habitat, stau doar în peșteri, stau doar în habitate carstice, cu calcare și populațiile sunt mici. Și aceste specii nu au contact cu oamenii și chiar dacă ar avea, aceste coronavirusuri care există în ei nu au suferit mutații ca să devină zoonoze”, liniștește lumea cercetătorul.

E drept că liliecii sunt purtătorii multor patogeni cu care ei s-au adaptat și nu pot ajunge la om decât în niște condiții speciale, dacă i-am consuma de exemplu. Lucru care în România e oprit de bariere culturale. În multe țări, micii înaripați sunt considerați delicatese.

Se mănâncă până și în Seychelles. În Sri Lanka, dacă mănânci lilieci ești executat pentru că doar regele are voie să mănânce. În zona tropicală s-a mâncat de foarte mult timp carne de liliac. E o tradiție care nu va dispărea atât de ușor. Trebuie să ne gândim că oamenii care fac asta trăiesc cu sub 10 cenți pe zi. Și în Africa există bushmeat, vânatul de animale sălbatice pentru consum. Am avut colegi care au fost în Africa și mâncau bushmeat de orice carne, arsă deasupra unui cauciuc. După o lună și ceva în teren, nu mai aveau ce mânca și aia era. Poată să ia absolut orice boală, absolut oricând.

Dragoș Ștefan Măntoiu:

Biologii români specializați în chiroptere (ordin de mamifere din care fac parte și liliecii) au studiat bolile care ar putea să fie transmise către om. La animalele testate nu s-a găsit virusul care provoacă rabie, ci doar leptospiroză, o boală infecțioasă care are printre simptome și urina cu sânge.

„Un fel de Batmani ai mamiferelor”

Faptul că ne ținem la distanță de lilieci e cheia sănătății noastre. Ne-au ajutat și tot felul de mituri țesute în jurul lor.

„Biserica spune că aceste animale erau niște șobolani care au ros anafură și au prins aripi și sunt trimișii diavolului, ceea ce este o mare prostie. Evolutiv vorbind, sunt mai vechi decât rozătoarele, mai degrabă se înrudesc cu caii decât cu șobolanii. N-au nici o treabă cu rozătoarele. Există mituri că intră în păr, sug sângele sau rod anafură. Toate sunt prostii. Eu am avut părul lung în liceu când m-am apucat de domeniul ăsta și am fost și într-o peșteră și l-au ocolit. Nu au nici o legătură cu miturile astea”, explică biologul.

Dacă pentru unii sunt o delicatesă, pentru alții sunt odioși, oamenii de știință îi consideră animale unice, de la care avem multe de învățat.

„Au aceste adaptări pentru a detecta ultrasunetele, nu sunt orbi cum crede toată lumea, văd foarte bine. Nu rod, dacă îți intră în casă și intră într-o crăpătură, doar în crăpătura aia stau, nu-și fac altă gaură. Sunt un fel de Batmani ai mamiferelor, zboară, trăiesc 30 și ceva de ani, au 4-5 grame, nu au cancere, au un sistem imunitar extrem de puternic, se vindecă foarte ușor. Și sunt foarte frumoși. Orice animal e foarte drăgut, dacă treci peste preconcepții”, spune Dragoș Măntoiu.

Dragoș e pasionat și de fotografie, așa că în călătoriile sale de cercetare face și multe poze acestor animale. Și-ar dori ca oamenii să îi privească altfel pe lilieci și să nu-i mai ucidă când îi găsesc în preajma caselor.

Un pui pe an

„În România, speciile acestea sunt protejate de lege și nu degeaba sunt. Pentru că un liliac face un singur pui pe an, se reproduce foarte greu și habitatul lui este puternic în scădere. Sunt 32 de specii la nivel național și o parte dintre aceste specii au găsit adăpost și în crăpăturile de la clădiri. E foarte important de știut că ei pot fi acolo, dar nu vă fac nimic rău. Dacă apucă să intre, aveți unde să sunați la orice oră din zi și din noapte și nu trebuie să vă panicați”, spune Dragoș.

Cei care găsesc lilieci ascunși în crăpăturile caselor sau observă colonii de lilieci în apropiere pot suna la următoarele numere:0748.395.859 (program de zi normal: 10:00 – 18:00; program redus din cauza Covid-19: 11:00 – 14:00) și 0761.134.716 – Urgențe lilieci și orice alte cazuri în afara programului normal al centrului. De asemenea, există și aplicația mobilă Wild alert.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro