Amânări pe linie în justiția română: după CCR și pensiile magistraților, și CAB a amânat decizia privind cererile de suspendare pentru doi judecători

Curtea de Apel București a ajuns la aceeași concluzie ca și judecătorii CCR: a amânat decizia până la data de 30 ianuarie, peste două săptămâni.

„Amânarea de astăzi mi se pare justificată pentru că dacă ieri s-au depus documente (…) ori trebuiau să le ignore, ori să rămână să le studieze. Deci, soluția de data aceasta este justificată. Dacă ieri s-au depus, nu aveau când să le vadă”, a declarat Augustin Zegrean, fost președinte CCR, pentru TVR Info.

Acesta a subliniat însă că judecătorii CCR ar fi putut să dea un termen mai apropiat decât cel de pe 11 februarie, stabilit pentru a cincea încercare de a ajunge la o decizie: „Ei au și alte dosare de judecat acolo și au ședințe. Puteau să dea mai repede, sigur, o săptămână, două săptămâni. Au dat o lună. (…) Această amânare este justificată, acum că e mai lungă sau mai scurtă asta e o altă discuție”.

Întrebat despre importanța pensiei de serviciu în acest caz, Augustin Zegrean a declarat că aceasta “nu este un element esențial. E vorba de altceva. Independența înseamnă să poată să judece fără să intervină nimeni. Ei au suficiente argumente legislative care să le dea independența necesară. Atât cei de la Curtea Constituțională, cât și ceilalți judecători. Pensia este o altă problemă, este o problemă pentru viitor, pentru când nu vor mai fi judecători, ce se va întâmpla atunci – asta îi preocupă pe ei acum”,

Tudorel Toader a oferit o reacție pentru news.ro la scurt timp după amânarea anunțată de CCR. Fostul judecător constituțional indică faptul că de această dată chiar președintele CCR, Simina Tănăsescu, a cerut amânarea, după ce a văzut documentele depuse între timp.

„Să observăm, mai întâi, că la şedinţa de vineri de la Curtea Constituţională au fost prezenţi toţi cei nouă judecători. Apoi, să observăm că dacă la termenele precedente li s-a refuzat termenul pentru aprofundarea documentării, de această dată chiar preşedintele CCR, văzând documentele care au fost depuse între timp, a propus acordarea unui nou termen”, a spus Tudorel Toader.

Acesta prevedea decizia de amânare și o consideră normală în condiţiile în care la CCR a fost depusă o expertiză contabilă de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi alte documente de la Ministerul Muncii sau alte instituţii.

„În baza acestor documente se pronunţă decizia, iar judecătorii trebuie să cunoască şi să examineze întreg materialul aflat la dosar pentru a stabili dacă legea este sau nu constituţională”, conchide fostul judecător CCR.

Curtea Constituțională a decis amânarea pronunțării asupra obiecției de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu pentru data de 11 februarie 2026.

„Având în vederea cererea de întrerupere a deliberărilor pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei, precum și a documentelor depuse de autorul sesizării în data de 15 ianuarie 2026 (expertiză contabilă extrajudiciară pro causa) și a unor prevederi legale incidente (art.211 alin.(6) din Legea nr.303/2022), în temeiul dispozițiilor art.57 și art.58 alin.(3) din Legea nr.47/1992, Curtea Constituțională a decis amânarea pronunțării asupra obiecției de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu pentru data de 11 februarie 2026” se arată în comunicatul oficial al CCR.

Profesorul universitar Tudorel Toader, fost judecător constituţional, afirmă că ambele cereri de suspendare, vizându-i pe Dacian Dragoş şi Mihai Busuioc, vor fi respinse. „Eu cred că atât sesizarea referitoare la Dacian Dragoş, cât şi cea referitoare la Mihai Busuioc vor fi respinse. Una ca inadmisibilă, privindu-l pe Busuioc, cealaltă ca neîntemeiată”, a declarat Tudorel Toader pentru News.ro.

Toader explică faptul că sesizarea împotriva lui Mihai Busuioc este inadmisibilă, deoarece acesta a fost numit printr-o hotărâre individuală a Senatului, care nu poate fi contestată. «În 2010, a fost adoptată Legea 177. Prin legea aceea, hotărârile Parlamentului puteau fi supuse controlului de constituţionalitate, dar nu de legalitate. Şi nu orice hotărâre, ci doar cele cu caracter normativ. Cele cu caracter individual nu pot fi contestate la CCR. De aceea spuneam că sesizarea care vizează hotărârea Senatului privindu-l pe Mihai Busuioc este inadmisibilă», a precizat el.

Conform fostului judecător CCR, numirea lui Busuioc în funcţie nu poate fi contestată deoarece decizia Senatului are caracter individual, nu normativ. Declaraţiile au fost făcute pentru News.ro.

Aceasta este deja a patra încercare a CCR de a soluționa cazul, după trei amânări succesive. La termenul precedent din 29 decembrie 2025, ședința nu s-a putut desfășura din cauza lipsei cvorumului, patru judecători părăsind sala.

Judecătorii Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc au absentat de la ședința din decembrie, părăsind sala în timpul unei pauze. Aceștia au explicat ulterior că decizia lor a fost determinată de o solicitare din partea unui coleg de a amâna pronunțarea pentru a obține clarificări de la Guvern. „Motivul fiind solicitarea unui punct de vedere prin care Guvernul să clarifice public că legea nu modifică aspecte ale pensiei de serviciu, ci abrogă efectiv acest drept al magistraților”, au explicat magistrații într-un comunicat de presă.

Președinta CCR, Simina Tănăsescu, a precizat că, în conformitate cu legea, un judecător poate solicita întreruperea deliberărilor pentru o mai bună analiză a problemelor dezbătute, însă cvorumul necesar pentru desfășurarea ședinței nu a fost întrunit nici în ziua respectivă, nici în ziua următoare. Astfel, s-a stabilit un nou termen pentru 16 ianuarie 2026, ora 10.00.

În ajunul ședinței CCR, ICCJ a anunțat, potrivit news.ro, că va depune o expertiză independentă care demonstrează că legea contestată ar anula pensiile de serviciu ale magistraților, reducându-le chiar sub nivelul pensiilor pe bază de contributivitate. „Un expert contabil autorizat confirmă calculele departamentelor economice: Guvernul Bolojan anulează pensia de serviciu și nesocotește grav drepturile dobândite din contribuțiile sociale”, au declarat reprezentanții Înaltei Curți.

Conform studiului, aplicarea noii legi ar reduce pensiile de serviciu cu până la 51% pentru judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție, cu 36% pentru magistrații de la judecătorii și parchete aferente, cu 35% pentru cei de la tribunale și cu 33% pentru cei de la curțile de apel. ICCJ a concluzionat că modificările legislative echivalează cu o „confiscare a drepturilor magistraților, situație fără precedent într-un stat membru al Uniunii Europene”.

Tot vineri, cu o oră înaintea ședinței CCR, de la 09:00, Curtea de Apel București urmează să se pronunțe asupra cererilor de suspendare a numirii judecătorilor Dacian Dragoș și Mihai Busuioc. Avocata Silvia Uscov a contestat numirea acestora, susținând că nu îndeplinesc condiția de 18 ani de experiență juridică în învățământul superior. Cererile de suspendare și anulare a numirilor celor doi judecători sunt încă în curs de judecată, termenele urmând să fie stabilite în viitorul apropiat.

Ieri, un complet al CAB a respins, în Cameră de Consiliu, cererea de recuzare a judecătoarei Olimpiea Creţeanu, cea care trebuie să decidă în cazul celor doi judecători constituţionali. Recent, avocata Silvia Uscov a deschis alte două acţiuni la CAB solicitând şi anularea actelor prin care cei doi au fost numiţi la CCR.

Guvernul României și-a asumat răspunderea în Parlament, la 2 decembrie 2025, pentru un proiect de lege care modifică regimul pensiilor de serviciu, cu accent pe condițiile de pensionare ale magistraților și pe modul de calcul al acestora. Inițiativa a fost adoptată în ciuda avizului negativ al Consiliului Superior al Magistraturii, după ce o versiune anterioară a legii fusese declarată neconstituțională de Curtea Constituțională.

Vârsta minimă de pensioanre va urca treptat la 65 de ani

Printre principalele prevederi se numără alinierea vârstei de pensionare la standardele din sistemul public de pensii. Până la finalul anului 2026, vârsta minimă de pensionare va fi de 49 de ani, iar vechimea necesară va trebui să fie de cel puțin 35 de ani. Ulterior, vârsta de pensionare va crește gradual, pentru fiecare generație, până la atingerea pragului de 65 de ani.

Pensia netă nu va putea depăși 70% din venitul net

În ceea ce privește cuantumul pensiei, acesta va reprezenta 55% din baza de calcul, definită ca media indemnizațiilor brute lunare și a sporurilor aferente ultimelor 60 de luni de activitate. Totodată, pensia netă nu va putea depăși 70% din venitul net obținut în ultima lună de activitate.

Legea introduce și restricții privind acordarea bonificației de 1% și actualizarea pensiilor de serviciu, aplicabile doar persoanelor care au deja decizii de pensionare sau îndeplinesc condițiile legale înainte de intrarea în vigoare a noilor reglementări.

Pe 5 decembrie 2025, ICCJ a decis în unanimitate să sesizeze CCR pentru a verifica constituționalitatea noii legi privind pensiile magistraților. Judecătorii contestă justificarea urgenței proiectului, susținând că Jalonul 215 din PNRR a fost interpretat greșit: Comisia Europeană ar fi cerut doar supraimpozitarea pensiilor speciale, nu modificarea modalităților de pensionare. Ei acuză Executivul că nu a prezentat date concrete privind impactul economic al legii și că utilizarea unor termeni juridici noi și nedefiniți creează incertitudine, încălcând principiul securității juridice și obligația constituțională de claritate a reglementărilor.

Magistrații atrag atenția și asupra efectelor discriminatorii ale legii, subliniind că standardul minim de calcul al pensiilor pentru ei este mult inferior celorlalte categorii cu statut constituțional garantat, iar plafonarea la 70% din venitul net afectează în mod semnificativ beneficiile. Ei susțin că legea ar „anula de facto pensiile de serviciu”, reducând considerabil drepturile celor care nu îndeplinesc condițiile de pensionare la momentul intrării în vigoare și riscând ca pensiile generațiilor viitoare să fie chiar inferioare celor din sistemul public.

Ce soluții are guvernul dacă CCR respinge proiectul privind pensia și vârsta de pensionare ale magistraților

Decizia CCR de pe 29 decembrie va fi crucială pentru viitorul pensiilor din justiție și pentru respectarea angajamentelor asumate prin PNRR. Dacă legea va fi declarată neconstituțională, Guvernul va trebui să reanalizeze proiectul și să găsească o soluție care să respecte atât Constituția, cât și cerințele europene, iar efectele asupra sistemului de pensii din România rămân incerte.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 19

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE