Localitățile fără primar din România. Motivul: condamnări, decese sau votul popular
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Cel puțin 13 localități și o primărie de sector au rămas fără edil, în condițiile în care în fiecare dintre acestea au apărut diferite probleme: politicieni care au primit condamnări definitive, alții au murit sau într-un caz s-a ajuns la demiterea primarului în urma unui referendum.
Cuprins:
Situația primăriilor care nu mai au șef al instituției este în continuă schimbare, în condițiile în care, din punct de vedere legal, în fiecare localitate unde are loc vacantarea mandatelor de edil ar trebui să fie în 90 de zile organizate alegeri parțiale. Însă Guvernul condus de Ilie Bolojan nu a dat semne că ar face următorul pas, deși a fost informat de mai multe ori de Autoritatea Electorală Permanentă.
Potrivit unui răspuns al AEP pentru Libertatea, conform documentelor pe care le aveau de la prefecturi, în ceea ce privește încetarea mandatelor de primar, în nu mai puțin de 13 localități nu mai era edil în funcție, în două era urmărită cu atenția situația, iar într-o subdiviziune administrativă, adică Primăria Sectorului 6, de asemenea nu exista un conducător ales.
Localitățile fără primar sunt: Chiuza (județul Bistrița-Năsăud), Augustin (județul Brașov), Zărnești (județul Buzău), Lehliu-Gară (județul Călărași), Huedin (județul Cluj), Stolniceni Prăjescu (județul Iași), Gogoșu (județul Mehedinți), Sânger (județul Mureș), Nicolae Titulescu (județul Olt), Ciorani (județul Prahova), Vatra Moldoviței (județul Suceava), Pesac (județul Timiș), Urechești (județul Vrancea).
„Vă informăm că AEP monitorizează alte 2 situații în care au fost emise ordine privind constatarea încetării de drept a mandatelor de primar, după cum urmează: situația din orașul Flămânzi, județul Botoșeni; situația din comuna Ivănești, județul Vaslui”, precizează AEP pentru Libertatea.
Dinamică ascendentă și descendentă a mandatelor
De altfel, instituția subliniază că „situația mandatelor de primar vacante are o dinamică atât ascendentă cât și descendentă, datorată cazurilor noi”, precum și atacării în instanțele de contencios administrativ.
Virgil Saghin din Vatra Moldoviței a fost condamnat cu executare la trei ani, pentru comiterea infracțiunii de abuz în serviciu. Mai mult, și secretarul general al comunei, Ana Boca, a primit trei ani cu suspendare în același dosar. Problema au reprezentat-o niște angajări făcute cu încălcarea legii. Iar punctul culminant a fost când una din persoanele detașate au fost trimisă la Administrația Bazinală de Apă (ABA) Prut-Bârlad.
Situația a fost intens mediatizată după ce Recorder a scris de chelnerița Simona-Elena Burlacu, care a ajuns să lucreze la „Apele Române”, cazul fiind prezentat în cadrul unei investigații Recorder. Aceasta fusese detașată exact de la Vatra Moldoviței.
Nistor Bratosin, fost primar al Urechești, pierde definitiv la Curtea de Apel Galați. Contestația în anulare a fost respinsă și primit o condamnare de șase ani cu executare, pentru instigare la distrugere.
În orașul Lehliu Gară din Călărași, Iulian Iacomi a rămas fără mandat, având probleme cu legea într-un dosar cu luare de mită. Acesta nu își mai poate exercita funcția.
Fostul primar din Ciorani, Daniel Nicodin, a fost condamnat cu suspendare într-un dosar care vizează furtul unor saci cu buletine de vot din arhiva Judecătoriei Mizil, acestea fiind mijloace de probă în dosarul penal privind fraudarea alegerilor locale organizate în 2020 la Ciorani.
În cazul localității Flămânzi din Botoșani, Dan Oloeriu, a fost condamnat la trei ani închisoare cu suspendare, după ce Tribunalul Botoşani a admis acordul de recunoaştere a vinovăţiei încheiat cu Serviciul Teritorial Suceava al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA).
Demis de cetățeni sau alte probleme
În mai multe localități, primarii au fost găsiți incompatibili. Este cazul lui Grigore Bradea din Chiuza. În comuna Zărnești din Buzău, primarul și-a dat demisia din cauza unor „probleme de sănătate”.
Primarul orașului Huedin, Mircea Moroșan (PNL), și-a dat demisia din funcție, după patru mandate consecutive avute în fruntea localității. Problema acestuia a fost că nu mai are majoritate de 50% plus unul în consiliu.
Pe de altă parte, fostul primar din comuna Sânger (județul Mureș) a fost demis în urma unui referendum local. Pe 14 iunie 2026, AEP a publicat rezultatele referendumului local, potrivit cărora 594 de alegători, reprezentând 52,20% din totalul voturilor valabil exprimate, au votat „Da” la întrebarea privind demiterea primarului, în timp ce 544 de alegători, adică 47,80%, au votat „Nu”.
Decesele
În cazul comunei Gogoşu din Mehedinți, primarul Jean Rogoveanu a murit în noiembrie 2025, în urma unui infarct suferit în timp ce se afla în mașină. Rogoveanu a candidat în 2024 împotriva propriei soții, cu care era în proces de divorț. Motivul candidaturii acesteia: răzbunarea. A învins-o, dar după alegeri s-a confruntat și cu probleme, după ce procurorii au descins la primărie pentru un dosar de delapidare.
Comuna Stolniceni-Prăjescu (județul Iași) a rămas fără primar în primăvara anului 2026 după decesul edilului Costel Hugianu, care a condus localitatea timp de aproape 20 de ani.
Și în localitatea Pesac primăria e fără șef după decesul fostului edil la 57 de ani. Cornel Toma, membru PSD, condusese localitatea din 2008.
În comuna Nicolae Titulescu din Olt, primarul Florin Tiutiu a rămas fără funcție pentru că a fost ales pe listele PSD, dar a trecut la PNL. Acesta a și candidat la parlamentare listele PNL, dar nu a fost ales.
Plecarea lui Ciucu la Primăria Generală generează un lung interimat
Alegerea lui Ciprian Ciucu la cârma Primăriei Generale, pe 7 decembrie 2025, a însemnat intrarea Primăriei Sectorului 6 într-un lung interimat. Iar acest interimat vine pentru că Guvernul nu a mai organizat alegeri.
Dacă legea ar fi fost respectată la virgulă, pentru Primăria Sectorului 6 ar fi trebui organizate alegeri locale parțiale la finalul lunii martie.
