“Totul e bine când se termină cu bine”, spunea “bătrânul Will”. Shakespeare, adică. E şi cazul Luanei Doda, fetiţa din Pucioasa, Dâmboviţa, care avea nevoie urgent de o intervenţie la inima ei bolnavă, pentru a-i fi montată o “umbreluţă” care să-i acopere găurica din cord adâncă de câţiva centimetri. În clipa în care v-am prezentat cazul Luanei, părinţii încercau să mai facă rost de 4.500 de euro din totalul de 7.500 pe care- l presupunea costul intervenţiei chirurgicale. De restul, se împrumutaseră pe unde au putut, tot ce conta fiind efectuarea operaţiei, fără de care viaţa fetiţei lor era ameninţată zilnic. Dar lucrurile bune chiar se mai întâmplă uneori şi oameni cu suflet cald şi mărinimos încă există.
Totul a costat 7.500 de euro
Astfel, în urma apariţiei articolului despre situaţia Luanei în cadrul campaniei noastre, un astfel de om n-a ezitat nici măcar o zi şi le-a oferit întreaga sumă necesară - adică 7.500 de euro - Luanei şi familiei sale. Aşa se face că nu doar operaţia a fost posibilă, dar inclusiv împumuturile făcute au putut fi acoperite şi stinse. Cât despre Luana, aceasta a revenit acasă, bucurându-se de revederea colegilor de şcoală, ea fiind în clasa a II-a, dar şi de reîntâlnirea cu cele două căţeluşe jucăuşe din casă, Daisy şi Dolly, prima fiind chiar recompensa primită pentru curajul şi cuminţenia de care a dat dovadă prin greaua încercare din care a scăpat cu bine.
Medical, “umbreluţa” aceea va fi permanentă, spun medicii, iar muşchiul inimii o va încorpora în timp. Până atunci, este nevoie de un tratament pentru prevenirea inflamării zonei respective, după cum este nevoie, momentan, de evitarea efortului fizic, dar şi a oricăror tipuri de infecţii. Nefuncţionând corect atâta vreme, inimioara Luanei e uşor mărită, astfel că ea trebuie să rămână fetiţa cuminte care a fost şi până acum. Dar toate semnele indică o reacţie bună la implantul “umbreluţei”, astfel că, dacă nimic rău, neprevăzut, nu va interveni, după o vreme Luana va fi exact ca un copil normal. Un copil care abia de-şi va aduce aminte de suferinţa cu care a trăit ani de zile, dar care sigur îşi va aminti că cineva, cândva, atunci când avea mai multă nevoie, i-a întins o mână de ajutor care a făcut, poate, însăşi diferenţa dintre viaţă şi moarte.