Cea mai mică miză într-un război: un porc!

Nu e o glumă, bietul animal a declanşat conflictul dintre SUA şi Marea Britanie, la 15 iunie 1859, pe insula San Juan, aflată în apropierea Columbiei Britanice. Şi a fost singura victimă a acestui război. Iată cum a fost posibil aşa ceva: tratatul care delimita graniţa dintre SUA şi colonia britanică era neclar, iar hărţile nu aveau precizia din zilele noastre. Pe insulă se aflau atât colonişti britanici, care amenajaseră o fermă de animale, cât şi americani, care susţineau că insula le aparţine. Conflictul a pornit atunci când unul dintre fermierii americani a găsit în ograda lui un porc domestic, care-i strica straturile de cartofi, iar asta, în timp ce proprietarul animalului, un irlandez, asista amuzat la scenă.
Americanul a împuşcat porcul – gest care avea să-l trimită după gratii şi care a declanşat conflictul anglo-american. În câteva săptămâni, atât Marea Britanie, cât şi SUA au trimis trupe în zonă: 461 de soldaţi americani şi 2.140 de britanici care şi-au ocupat poziţiile de luptă. Fiecare tabără aştepta ca inamicul să pornească atacul şi să tragă primul foc, dar asta nu s-a întâmplat niciodată. Războiul porcului, cum a rămas menţionat în istorie, s-a încheiat în august 1859, la masa negocierilor, cele două state împărţindu-şi insula în mod egal.

Papă pentru 13 zile

În 1590, după ce s-a stins Papa Sixt al V-lea, conclavul l-a ales ca succesor în fruntea Bisericii Catolice pe cardinalul Castagna, care şi-a luat numele de Papa Urban al VII-lea (foto). Acesta a ocupat funcţia doar 13 zile, de pe 15 până pe 27 septembrie, când a murit de malarie. Deşi decesul a survenit înainte de încoronare, Vaticanul a considerat că a ocupat funcţia de papă şi l-a trecut în rândul sfinţilor părinţi.

Conflict armat de… 38 de minute

În 1896, pe 27 august, s-a consumat cel mai scurt război din istorie, între Anglia şi Zanzibar, declanşat la 9.02 dimineaţa şi încheiat 38 de minute mai târziu la 9.40. Ce-a stat la baza acestui conflict? După moartea sultanului probritanic din Zanzibar, Hamad bin Thuwaini, la 25 august 1896, numirea lui Khalid bin Barghas ca succesor al acestuia n-a fost pe placul guvernului Marii Britanii, care-l prefera pe tron pe Hamud bin Muhammed, un alt lider local.
Englezii au pornit în dimineaţa zilei de 27 august un atac asupra palatului regal, pentru a-l alunga pe sultan, care se baricadase în interior cu peste 2.000 de supuşi fideli, pregătiţi să-l apere. După 38 de minute de bombardament, sultanul a capitulat. Au fost răniţi sau ucişi în micul război 500 de susţinători ai sultanului, în timp ce partea britanică a înregistrat un singur rănit.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE ȘTIRILE ZILEI
Comentează
Google News Urmărește-ne pe Google News Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații
Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.