Marius Dragu, păgubit în dosarul Nordis: „Autoritățile tergiversează dosarul, atât pe latura penală, cât și pe cea civilă. Vom trimite petiții la Președinție și 11 ambasade și vom face greva foamei la DIICOT” 

Ce a presupus schema Nordis, conform procurorilor

Deschis în 2022 de către DIICOT, dosarul a fost accelerat ca proceduri după o anchetă publicată de jurnaliștii de la Recorder, dosarul Nordis reprezintă una dintre cele mai complexe investigații penale din țara noastră, vizând un grup infracțional organizat suspectat de delapidare, spălare de bani, evaziune fiscală și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave. 

Peste 2.000 de persoane au fost audiate până acum, dintre care aproximativ 600 sunt părți vătămate, iar dosarul penal are deja câteva sute de volume de documente. 

În urma dezvăluirilor și a sutelor de procese intentate de clienți nemulțumiți și creditori, Nordis Management a intrat oficial în insolvență în toamna lui 2024, dosarul fiind și acum pe rol la Tribunalul București. 

Investigațiile au scos la lumină faptul că Nordis ar fi vândut unele apartamente de mai multe ori către cumpărători diferiți, fără a livra însă proiectele promise la termenele prevăzute în contracte. Pe lângă aceste practici comerciale suspecte, au apărut și acuzații de legături puternice între companie și cercuri politice influente. 

Scandalul Nordis nu a dus până acum și la modificări legislative privind avansurile plătite pentru achizițiile imobiliare, reducând riscurile pentru cumpărători.

În total, ancheta DIICOT vizează 40 de persoane fizice şi 32 de firme, acuzațiile vizând inclusiv multiple infracțiuni de spălare de bani. Conform anchetatorilor, între 2019-2024, cei de la Nordis au încasat de la clienți peste 195 de milioane de euro. 

Actele de urmărire penală au condus la constatarea faptului că, în perioada 2019 – 2024, liderii grupului infracţional organizat, prin intermediul a cinci societăţi comerciale, au încasat de la clienţi persoane fizice sau juridice, cu titlu de avans, în cadrul unor promisiuni bilaterale de vânzare-cumpărare, respectiv contracte de vânzare-cumpărare (apartamente/parcări şi mobilier), suma de peste 957.000.000 de lei (peste 195 de milioane euro). În total, a fost instituit de către procurori un sechestru de aproximativ 90 de milioane de euro.

„Instituțiile statului nu au mai răspuns din februarie 2025 la petițiile noastre”

Marius Dragu s-a stabilit în Franța din 2012 împreună cu familia. În România a lucrat ca polițist, iar soția a fost doctor. Marius Dragu este unul dintre clienții păgubiți de Nordis și printre primii clienți care au avut curajul să vorbească deschis despre neregulile imobiliare de la Nordis. 

În 2019, acesta a achitat aproximativ 125.000 de euro pentru două studiouri la Mamaia, înainte ca blocurile să fie ridicate. Iar în 2024, după o expertiză a unui cadastrist, a descoperit că unul dintre studiouri a fost vândut unei firme. 

Marius Dragu este totodată unul dintre reprezentanții numeroșilor păgubiți Nordis și a detaliat, pentru Libertatea, toate demersurile făcute pe lângă instituțiile statului, arătând și lipsa de reacție a acestora. 

Marius Dragu mai spune că va merge și la CEDO dacă va fi nevoie, dar și că vor fi făcute petiții la Președinția României și la 11 ambasade. Este vorba de ambasadele Italiei, Germaniei, Ungariei, Franței, Bosniei și Herțegovinei, Statelor Unite ale Americii, Irlandei, Armeniei, Libanului, Marii Britanii și Chinei. Și asta deoarece alături de păgubiții din România mai sunt păgubiți Nordis și din cele 11 țări mai sus-menționate. 

După cum spune Marius Dragu, sunt peste 1.700 de păgubiți și peste 600 de plângeri înregistrate în dosarul Nordis.

„Am făcut petiții împreună cu alți păgubiți la Senat, Camera Deputaților, Avocatul Poporului, la Guvernul României, Inspectoratul de Stat în Construcții, Ministerul Justiției, ANCPI și la CSM. 

În toamna anului trecut, în urma unei întâlniri cu Nicolae Ciucă, pe atunci președinte al Senatului, s-a înființat Comisia parlamentară de anchetă a Camerei Deputaților și Senatului pentru investigarea mafiei imobiliare, pornind de la cazul Nordis. 

Ulterior, după alegerile parlamentare, comisia și-a încetat activitatea odată cu încetarea activității vechiului Parlament. După alegeri, pe 6 februarie 2025, am trimis petiții către cele două Camere ale Parlamentului pentru a cere reînființarea acestei comisii. Și ni s-a răspuns atunci că nu a fost înregistrat vreun proiect de hotărâre a Parlamentului în vederea constituirii unui comisii de anchetă pentru investigarea mafiei imobiliare. Iar din februarie nu am mai primit răspunsuri nici de la Senat, nici de la Camera Deputaților”, a declarat Marius Dragu pentru Libertatea. 

Aceasta a explicat și motivele pentru care această comisie ar fi fost foarte utilă. Unul dintre principalele motive este acela că o astfel de comisie parlamentară ar avea dreptul să audieze chiar și procurorii, dacă este cazul, directorii de instituții publice implicate, dar și primarii orașelor unde au fost proiectele Nordis. 

„Această comisie ar putea să ne ajute audiind șefii instituțiilor în cauză, iar ulterior prin emiterea unui raport cu ceea ce a constatat, raport ce se poate finaliza chiar cu o plângere penală. Dacă nu se termină cu o plângere penală, acest raport ne-ar ajuta pe noi ca păgubiți să ne îndreptăm către instituțiile respective, fie pe latură civilă, fie spre o o eventuală anchetă a DNA. Plus că această comisie ar fi dat plusvaloare pentru o viitoare rectificare a legii”, adaugă Marius Dragu. 

Un alt demers făcut de Marius Dragu și de câteva sute păgubiți a constat într-o petiție trimisă la Guvernul României. Iar cei de la Guvern au răspuns în decembrie 2024 că vor trimite petiția la ANCPI (Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară), Inspectoratul de Stat în Construcții și Camera Deputaților.
Numai că, în afara unor răspunsuri seci trimise în ianuarie 2025 cum că petiția a fost înregistrată, cei de la ANCPI și Inspectoratul de Stat în Construcții nu au mai furnizat până acum vreun alt răspuns suplimentar. 

„Ministerul Justiției ar fi trebuit să controleze notarii implicați în dosarul Nordis”

Marius Dragu mai precizează și că Ministerul Justiției a spus că a transmis petiția păgubiților Nordis la DIICOT.

„Noi ceream o intervenție a Ministerului Justiției. În mod anormal, ei ne-au spus că trimit petiția la DIICOT, deși știau că există dosar penal la DIICOT. Noi am fi vrut ca cei de la Ministerul Justiției să declanșeze un control al notarilor implicați în dosarul Nordis, pentru că asta depinde de ei, însă nu au făcut-o. 

Asta deși sunt mulți notari care au semnat. Și problema cea mai gravă și cea mai vizibilă și se care se regăsește imputată și de către DIICOT notarilor e că au semnat contracte de vânzare-cumpărare, au autentificat acte de vânzare-cumpărare fără a avea proces verbal de recepție la terminarea lucrărilor. Cu alte cuvinte au vândut apartamente în șantier. Oamenii sunt proprietarii în șantier. În unele cazuri nivelul de de construcție era la 50% adică e beton, n-au nici uși, n-au nimic și ei sunt proprietari pe ceva fără uși”, explică Marius Dragu. 

Pe 19 august 2025, Curtea de Apel București a dispus ridicarea sechestrului impus asupra bunurilor mobile și imobile ale grupului Nordis. Numai că pe 27 august 2025 DIICOT a revenit asupra măsurilor asigurătorii în dosarul Nordis și a pus din nou sechestre pe bunurile companiilor Nordis Management și Nordis Mamaia, extinzând urmărirea penală ca urmare a 231 de noi plângeri și un prejudiciu suplimentar de 28,5 milioane euro.

„Este o gafă a DIICOT. Sechestrul a fost instituit pe 31 ianuarie 2025, iar cererea de prelungire a sechestrului trebuia depusă de către procurorul de caz cel târziu pe 29 iulie 2025 și nu pe 31 iulie, așa cum a făcut-o. Iar această gafă ar fi fost foarte ușor de evitat de către DIICOT prin depunerea cererii de prelungire cu 2-3 zile înainte de expirarea sechestrului. Și încă nu am aflat dacă în intervalul de câteva zile scurs de la ridicarea sechestrului și până la reinstituirea acestuia au dispărut bani sau valori”, consideră Marius Dragu. 

Plângere la DNA împotriva ANCPI

Acesta mai subliniază că expertizele tehnico-financiare sunt foarte importante deoarece  actele de înșelăciune au fost comise din cauza faptului că Nordis întotdeauna a refuzat să indice numerele cadastrale corespunzătoare fiecărei promisiuni de vânzare-cumpărare și așa a făcut imposibilă chiar intrarea în proprietăți, deși fuseseră plătite 100%. 

Inclusiv în instanță reprezentanții Nordis au refuzat să indice care sunt unitățile locative: „În momentul în care se face cadastru, dezvoltatorul este obligat să aducă la zi promisiunea și să comunice promitentului cumpărător numărul cadastral. Cei de la Nordis au cerut ANCPI să identifice numerele cadastrale.  

Numai că cei de la ANCPI au răspuns și mie, și instanței că nu sunt în stare să identifice unitățile, deși în promisiunea de vânzare există plan, există schiță, există descriere, există tot ce vreți. De asta noi am făcut plângere penală și împotriva ANCPI la DNA pe 16 iunie 2025, pentru că noi găsim asta absurditate. Noi considerăm că asta e un refuz din partea lor și o complicitate”. Plângerea a fost întocmită și semnată de patru păgubiți Nordis.

În prezent este în curs de redactare o nouă petiție, ce va fi semnată de sute de păgubiți și trimisă președintelui Nicușor Dan. 

„Vom trimite o petiție și la 11 ambasade ale țărilor de unde provind păgubiții, în afară de cei cei români. Ne gândim să facem și un miting în fața DIICOT în această toamnă. Se va face și greva foamei la DIICOT. Nu e normal ce se întâmplă. Din 2024, de când au ieșit neregulile la iveală, totul se tergiversează, nici ancheta penală și nici dosarul de insolvență nu merg cu celeritate. 

La 11 luni de când a intrat Nordis în insolvență, încă nu există un plan de reorganizare. Dosarul de insolvență al Nordis este de anul trecut la Tribunalul București. Tergiversarea este pentru noi câte se poate de clară. Această lipsă de celeritate pune în pericol recuperarea prejudiciului nostru”, mai precizează Marius Dragu. 

„Există resurse pentru a fi recuperat prejudiciul din dosarul Nordis”

Acesta mai spune și că există surse și resurse pentru a fi recuperat concret prejudiciul din dosarul Nordis: „Încă sunt active importante, prejudiciul se poate recupera mâine, dacă există voință din partea celor implicați, inclusiv a DIICOT, care ne-a confirmat că se poate ridica sechestrul, dacă părțile se înțeleg. Sunt sute de cazuri în care oamenii își pot recupera sau măcar debloca în cadrul insolvenței acest acest proiect pentru a lăsa loc investitorilor să investească, să continue șantierul și să termine proiectul”. 

Marius Dragu a explicat pentru Libertatea și care au fost detaliile ce l-au frapat cel mai mult în dosarul Nordis.

„Inacțiunea organelor statului. Și vorbesc aici de DIICOT, de DNA și de celelalte instituții care sunt sunt sunt angrenate în această afacere, găsim porțile închise și din partea politicului. Deci asta mă frapează cel mai mult în afacerea asta, pentru că există soluții de rezolvare”, spune unul dintre primii păgubiți Nordis.

El este decis să apeleze la toate soluțiile legale, atât în țară, cât și peste hotare, pentru a i se face dreptate.

 „Am muncit 10 ani de zile pentru a pune deoparte acei 125.000 de euro și a cumpăra două studiouri, sunt toate economiile familie noastre. Vom merge până la capăt. Niciodată nu a existat ideea să renunț. Există puțină speranță și sunt din ce în ce mai multe persoane păgubite care mi-au spus că nu vor renunța. Oamenii sunt mai motivați de când văd vizibila complicitate a instituțiilor statului și încercarea lor de a tergiversa dosarul. Este cel mai mare furt imobiliar din România, iar dacă prejudiciul nu va fi recuperat, va fi un dezastru al justiției din țara noastră”, conchide Marius Dragu.
           
Fotografii: arhivă personală                 

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro