Specialiștii îi răspund lui CTP, la declarațiile despre masturbare: „Este o considerație care vine din epoca medievală, când pelvisul femeii era închis cu centură de castitate”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
„Libertatea” a vorbit cu specialiști din domeniul sexualității pentru a descoperi dacă într-adevăr autosatisfacerea îți poate face leziuni pe creier, așa cum a spus jurnalistul Cristian Tudor Popescu, în direct la Digi24. Aceștia au explicat că nu există vreun studiu care să certifice efectele negative asupra scoarței cerebrale. Au vorbit în schimb despre beneficiile autosatisfacerii.
Cuprins:
Ligia Moise este un psiholog cu experiență în terapia de cuplu-copil-familie, cu un masterat în psihoterapii cognitiv-comportamentale și participări la zeci de conferințe inclusiv în domeniul sexualității. Dar declarația jurnalistului Cristian Tudor Popescu că „fetele care se masturbează clitoridian în adolescență ar trebui să știe, să le spună omul ăla care face curs la școală că e posibil să li se deformeze centrul sexual de pe scoarță”, a lăsat-o perplexă, pur și simplu.
Asemenea altor mituri din categoria „masturbarea duce la orbire” sau „masturbarea crește pilozitatea corporală” și altele de gen.
„Din punct de vedere al profesiei mele, masturbarea nu este bună, nu interzisă, nu e bună doar dacă înlocuiește cu totul viața sexuală. Dacă un om ajunge ca masturbarea să îl țină departe de relația cu o persoană de sex opus, de o relație sexuală normală, atunci putem vorbi despre masturbare că este patologică. Pentru că mă ține departe de un firesc, dar nu că îmi cresc coarne, nu că îmi face rău, nu că orbim”, a explicat psihologul pentru „Libertatea”.
Pentru a vedea leziuni pe creier, e nevoie de RMN
Ligia Moise a declarat că i-ar plăcea să fie într-o dezbatere față în față cu CTP pentru a afla mai multe despre acest studiu misterios la care face referire jurnalistul.
„Eu nu am știință să fi citit vreodată că masturbarea îți poate aduce modificări la nivelul scoarței cerebrale. Să ne spună unde a citit așa ceva. Ca să îmi apară ceva pe scoarța cerebrală, ar însemna că cineva a făcut un examen RMN și că, în urma sa, pot să spun în momentul în care văd leziunea respectivă că doar masturbarea și nimic altceva nu a provocat-o. În plus asta ar presupune că ai și un RMN anterior”, caută o explicație științifică psihologul.
Masturbarea poate deveni o problemă, cu precădere la adulți, dacă este practicată frecvent, chiar și în momentul în care persoana respectivă are un partener.
Dacă activitatea sexuală a unui om se reduce doar la masturbare, aia este cea mai mică dintre problemele lui pentru că el sigur are tulburări de cogniție, de dezvoltare mentală și/sau tulburare de personalitate. Masturbarea are rolul ei. Câți bărbați se gândesc să-și întrebe prietena sau soția dacă îi place ce au făcut în pat? Prea puțini. Dar dacă o femeie tânără, în urma autostimulării, știe exact ce-i place, îl anunță pe partener. Câți însă se simt lejeri să discute așa? Ligia Moise, psiholog clinician:
Coach în sexualitate somatică: „Autosatisfacerea ajută la eliberarea tensiunii sexuale acumulate în corp”
Liana Buzea este coach în sexualitate somatică și ajută bărbați și femei din România să-și exploreze sexualitatea și chiar îi învață ce exerciții fizice sunt utile pentru a-ți îmbunătăți viața sexuală. Ce a constatat și ea în perioada pregătirii în domeniu este tocmai lipsa resurselor de informare de încredere și corecte.
Liana a punctat care sunt beneficiile autosatisfacerii. „Atunci când este făcută conștient ajută la eliberarea tensiunii sexuale acumulate în corp. Aceasta este mai degrabă unealta tinerilor; studii americane arată că pe măsură ce înaintează în vârstă, oamenii tind să nu o folosească atât de des; dar este păstrată ca practică pe termen lung”.
În continuare, oamenii nu se simt confortabil să vorbească despre asta. „Cultural, mulți oameni se rușinează să spună că se masturbează. foarte multe femei evită subiectul, deși mulți oameni, conform unor studii americane, au această practică. Masturbarea poate fi folosită ca un instrument de autocunoaștere - dar asta numai când există o educație sexuală minimă; ai nevoie de un anumit grad de cultură sexuală sănătoasă, să te uiți la autosatisfacere în acest mod”, a explicat specialista.
Există prea puține studii științifice despre masturbare, în prezent. Poate și din cauza faptului că mulți încă se feresc de tematică. Dar coach-ul în sexualitate somatică știe că există un anumit tip de masturbare care te poate afecta, dar deja intrăm într-o altă categorie a practicilor sexuale.
„Există un anumit mod de masturbare care poate afecta felul în care corpul resimte plăcerea sexuală și care poate genera disfuncție sexuală. Ea se numește „prone masturbation”; nu știu să existe încă un termen în limba română asociat acestui tip de masturbare. Fiind mult mai intens fizic, acest mod poate să afecteze inervația organelor sexuale - dar și aici este insuficient studiat în prezent”, a explicat Liana Buzea.
Concluzia mea este că problema nu este la masturbare, ci la sursele și calitatea informațiilor despre sexualitate. Impactul unor surse nesănătoase poate fi nu doar de ordin fizic, ci și psiho-emoțional, social și chiar cultural. În prezent cultura modernă are multe influențe din pornografie. Se vede în entertainment, în showbiz, social media, chiar și în modă. Liana Buzea, coach în sexualitate somatică
Cum să-ți ghidezi copilul în a găsi pornografia sănătoasă
Ana Măiță este activistă pentru drepturile femeilor și președinta Asociației „Mame pentru Mame”. Declarația lui Cristian Tudor Popescu a scandalizat-o, fiindcă nu se aștepta de la un om de calibrul său să transmită o informație incorectă.
„Doamne-sfinte, dacă am ajuns să punem etichete de genul acesta pentru autosatisfacerea la vârsta adolescenței, în anul 2020, mai că îmi vine să iau o pancartă și să scriu pe ea: „nu-mi vine să cred că mai protestez pentru subiectul ăsta în 2020!” și să ies în piața publică”, e revoltată Ana Măiță.
Femeia are doi băieți în pragul adolescenței cu care a ales să vorbească deschis despre subiectul sexualității. Ba mai mult, atunci când n-a avut răspunsurile la anumite întrebări, s-a așezat la calculator împreună cu ei și au căutat împreună. Au dat inclusiv peste site-uri erotice și ea i-a îndrumat către cele care sunt din sfera normală, reală.
Este o ocazie bună pentru părinți să le arate cum să caute și ce pornografie să caute. Pentru că ei oricum vor căuta asta, dar vreți să ajungă pe site-uri pornografice cu violență? E bine să fie îndrumați să caute site-uri cu bun gust, care respectă femeia, pe care vor vedea și sâni naturali, și sâni siliconați, și cum arată un corp natural de femeie. Le-am arătat pe net că sunt multe femei care din păcate își modifică corpul în moduri deloc naturale pentru a corespunde unor idealuri care țin mai mult de desene animate, decât de fizionomie umană. Ana Măiță, președinta Asociației Mame pentru Mame
Părinți care își leagă copiii de mâini să nu se masturbeze
Explorarea propriului corp este o etapă firească din viața noastră și începe la vârste mai mici decât ne-ar plăcea să recunoaștem. „Chiar și la o vârstă preșcolară, antepreșcolară, sunt țânci de trei-patru ani care descoperă ei cu mânuța lor, la băiță, descoperă că atingerea respectivă le produce plăcere. Nu trebuie pedepsiți, nu trebuie îngrădiți. Am auzit de părinți care își leagă copiii de mâini. Nu se poate așa ceva, sunt în continuare abuzuri de genul acesta. Este ceva foarte dăunător și pot să producă modificări permanente pe toată durata vieții lor ulterioare”, mai spune Ana Măiță.
„Puștoaicele, adolescentele, tinerele, femeile și femeile mai puțin tinere ar trebui să poată să își exploreze propriul corp și să-și producă plăcere atunci când simt nevoia de o relaxare adusă de autosatisfacere fără niciun fel de rușine sau de gânduri negative. Este ceva natural. În societatea românească, de foarte multe ori, plăcerea sexuală a femeii este considerată rușinoasă, este considerată tabu, mai mult decât atât este considerată un fel de CV negativ în ceea ce privește moralitatea ei. Este absolut medieval, este o considerație care vine din epoca medievală, când pelvisul femeii era închis cu centură de castitate”, a explicat activista.
