Mesajul Academiei Române, la moartea lui Mircea Maliţa: "Pleacă dintre noi un reper"
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Mesajul Academiei Române, la moartea lui Mircea Maliţa. Academia Română îşi exprimă profundul regret la aflarea veştii stingerii din viaţă a academicianului Mircea Maliţa, "personalitate plurivalentă, de mare anvergură ştiinţifică şi diplomatică, ce a marcat deopotrivă învăţământul şi diplomaţia românească, bucurându-se de o largă reputaţie şi apreciere internaţională", se arată într-un comunicat al forului.Reputatul academician Mircea Malița a murit luni, 21 mai, la vârsta de 91 de ani.
Iată comunicatul integral al Academiei Române:
"Plecarea din această lume a academicianului Mircea Maliţa lasă lumea academică şi universitară mai săracă şi văduveşte societatea românească de o mare personalitate. Odată cu Mircea Maliţa pleacă dintre noi un reper: modelul cărturarului diplomat şi al diplomatului cărturar. Mircea Maliţa a fost parte integrantă din construcţia unei epoci, un vizionar pragmatic, care şi-a înţeles corect timpul şi a citit corect viitorul", arată sursa citată.Academia Română aduce astfel "un respectuos omagiu personalităţii academicianului Mircea Maliţa". "Membrii Academiei Române sunt îndureraţi şi se află alături de familia îndoliată", precizează comunicatul.Academia Română își exprimă profundul regret la aflarea veștii stingerii din viață, la vârsta de 91 de ani, a academicianului Mircea Malița, personalitate plurivalentă, de mare anvergură științifică și diplomatică, ce a marcat deopotrivă învățământul și diplomația românească, bucurându-se de o largă reputație și apreciere internațională. Născut la 20 februarie 1927, la Oradea, Mircea Malița și-a făcut studiile liceale în Ardeal și pe cele universitare la București. Dublu licențiat, în matematică și filosofie, în 1972 și-a susținut teza de doctorat cu tema „Modele matematice pentru negocieri“. Cariera sa se leagă, încă de la început, de numele Academiei Române, între anii 1950-1956 deținând funcția de director al Bibliotecii Academiei Române. La numai 22 de ani, în 1949, devine cadru didactic universitar, carieră pe care a desăvârșit-o în mod strălucit de-a lungul a peste 6 decenii. În 1972 obține titlul de profesor universitar la Facultatea de Matematică a Universității din București, unde a fost titularul cursurilor Modele matematice în științe sociale și Logică și inteligență artificială, la catedra de Analiză matematică. În perioada 1970-1972 a fost ministru al Educației și Învățământului, mandat în timpul căruia a determinat introducerea în universităţi a calculatorului şi dezvoltarea departamentelor de matematică şi informatică, precum și introducerea conceptului de management, acțiuni vizionare, de pioneriat, ce aveau să influențeze în mod decisiv evoluția societății. Cariera științifică și pedagogică a academicianului Mircea Malița a fost dublată de o strălucită carieră diplomatică. Între anii 1956-1961 a fost consilier al Misiunii Permanente a României pe lângă Organizația Națiunilor Unite, apoi, pentru doi ani, între 1961-1962, director al Direcţiei Culturale din cadrul Ministerului Afacerilor Externe. Din 1962 până în 1970 a fost ministru adjunct de Externe pe probleme ONU, iar din 1974 membru al consiliilor pregătitoare ale conferinţelor mondiale ale ONU pentru populaţie, ştiinţă şi tehnologie, pentru dezvoltare. La începutul anilor 1980 este numit ambasador al României în Elveţia şi la ONU (1980-1982) și apoi ambasador în Statele Unite ale Americii (1982-1984). Vocația profesorală a academicianului Mircea Malița s-a manifestat și în domeniul diplomației, susținând expuneri şi lecţii diplomatice în cadrul unor înalte institute de diplomație internațională precum: Institutul Universitar de Înalte Studii Internaţionale din Geneva, Asociaţia Austriacă de Politică Externă, în Statele Unite, în Marea Britanie. Dubla sa vocație, de om știință, cu înalte preocupări pentru viața socială și politică, și de diplomat s-au concretizat într-o operă vastă, caracterizată deopotrivă de forța abordării teoretice și de pragmatism. Între cele mai citate lucrări ale sale se numără: „Programarea pătratică“ (1968), „Teoria grafurilor cu splicații în științele sociale“ (1972), „Modele matematice ale sistemului educaţional“ (1973), „Mathematics of Organization“ (1974, în colaborare), „Abordări matematice ale relaţiilor matematice“ (în 3 volume, 1977-1978). Opera dedicată domeniului diplomatic acoperă o largă problematică, de la istoria domeniului, la analiză, studiu aplicat, modele diplomatice sau memorii: „Pagini din trecutul diplomaţiei româneşti“ (1966, în colaborare), „Diplomaţia română. O perspectivă istorică“ (1970), „Teoria şi practica negocierilor“ (1972), „Romanian Diplomacy. A Historical Study“ (1970, tradusă în în limbile franceză și rusă), „Teoria și practica negocierilor“ (1972), „Diplomaţia. Şcoli şi instituţii“ (1975), „Jocuri pe scena lumii. Conflicte, negocieri, diplomație“ (2007), „Tablouri din războiul rece. Memoriile unui diplomat român“ (2007), „Între război și pace“ (2007), „Istoria văzută prin ochii diplomatului“ (2014, în colaborare), „Secolul meu scurt“ (2015). Academicianul Mircea Malița a fost fondator al Clubului de la Roma și coautor al rapoartelor acestei organizații: „No limits to Learning. Bridging the Human Gap. Report to the Club of Rome“ (1979), care a cunoscut o serie de ediții succesive, „The Double Helix of Learning and Work. A Report to the Club of Rome“ (2003). A fost, de asemenea, fondator al Centrului European de Cultură din Bucureşti şi al Universităţii „Mării Negre“, membru al Academiei Mondiale de Arte şi Ştiinţe, al Academiei Internaţionale de Perspectivă Socială, al Federaţiei Mondiale a Studiului Viitorului, al Academiei Internaţionale „Leonardo da Vinci“. Performanța științifică, profesoarală și diplomatică a lui Mircea Maliţa a fost recunoscută de Academia Română încă din 1974, când devine membru corespondent. În decembrie 1991 este ales membru titular al Academiei Române, în cadrul Secției de filosofie, teologie, psihologie și pedagogie. Ca semn de recunoaștere a strălucitei sale activități științifice, diplomatice și culturale, academicianul Mircea Maliţa a fost distins cu o serie de premii și distincții și a fost ales Doctor Honoris Causa al Universităţilor din Oradea (1998) și Politehnica din Bucureşti (2012 ). În 2013, Ministerul Educaţiei Naţionale i-a acordat Diploma de Excelenţă pentru „merite deosebite şi contribuţii remarcabile aduse la dezvoltarea educaţiei, culturii şi societăţii româneşti“. În anul 2000, Președinția României i-a conferit Ordinul „Steaua României“ în grad de Comandor. Plecarea din această lume a academicianului Mircea Malița lasă lumea academică și universitară mai săracă și văduvește societatea românească de o mare personalitate. Odată cu Mircea Malița pleacă dintre noi un reper: modelul cărturarului diplomat și al diplomatului cărturar. Mircea Malița a fost parte integrantă din construcția unei epoci, un vizionar pragmatic, care și-a înțeles corect timpul și a citit corect viitorul. Academia Română aduce un respectuos omagiu personalității academicianului Mircea Malița. Membrii Academiei Române sunt îndurerați și se află alături de familia îndoliată".
FOTO: fumn.eu
Citește și: EXCLUSIV/Tania Popa vrea să investească banii câștigați de la Ferma Vedetelor. „Mi-aș dori să am propria fermă”
