Trecutul negru al academicianului Constantin Bălăceanu Stolnici, care a murit duminică. 25 de ani de colaborare intensă cu Securitatea. Primea, la schimb, bani și favoruri

Constantin Bălăceanu Stolnici a murit duminică la vârsta de 100 de ani. Descendent al unei familii boierești, Constantin Bălăceanu Stolnici a fost medic neurolog și doctor în științe medicale. A lucrat la clinicile neurologice ale spitalelor „Colentina” „Dr. I. Cantacuzino”, „Gh. Marinescu” (1949-1974). Din 1974 până în 1993, a lucrat la Institutul Naţional de Gerontologie şi Geriatrie Ana Aslan, unde a ocupat succesiv sau concomitent funcţiile de şef de secţie, şef de clinică, medic consultant, şef al grupului sanitar – antiepidemic, director. A fost şef al Serviciului Metodologic de Neurologie şi Neurochirurgie şi consilier pentru problemele respective în cadrul Ministerului Sănătăţii, potrivit Agerpres.

Autor de zeci de studii și cărți, Bălăceanu Stolnici a devenit membru al Academiei Române în 1992. Mulți ani mai târziu, în 2007, au apărut și dezvăluirile despre trecutul său de colaborator al Securității.

Potrivit informațiilor prezentate în presă, Bălăceanu Stolnici a fost recrutat de Securitate în 1965, însă primele note a început să le scrie începând cu 1974. A turnat activ, până la căderea comunismului, sub două nume de cod: „Laurențiu” și „Ionescu Paul”, arată decizia Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS).

Recomandări

Apropiați ai fostului președinte prorus Igor Dodon, urmăriți penal și conectați cu Moscova, fac afaceri de milioane de euro în România EXCLUSIV

Printre țintele vizate de Bălăceanu Stolnici a fost postul de radio Europa Liberă, el furnizând Securității și o schiță a apartamentului în care locuia jurnalistul Vlad Georgescu, directorul postului, după cum scria în 2007, ziarul Cotidianul. Academicianul a respins atunci aceste acuzații. 

Stolnici a dat informații Securității și despre colegii săi de la Ana Aslan, despre membri anturajului, dar și despre pacienții care ajungeau la el. 

Bani și alte avantaje

Datele din dosarul de la CNSAS arată că în schimbul notelor informative, Stolnici a primit bani și s-a bucurat de avantaje: vize de ieșire din țară, promovări profesionale. Într-una dintre note transmise Securității Stolnici solicita să primească titlul de doctor docent, să fie făcut membru al Academiei Române, dar și să primească mai mulți bani. Într-o notă informativă din 19 mai 1989, sursa Balaci menționa că Bălăceanu Stolnici a furnizat peste 100 de note informative cu privire la contactele cu diplomații în uma unei deplasări în străinătate. Pentru activitatea sa intensă, Stolnici a fost propus ca infomator la Direcția a III-a de contraspionaj. A venit, însă, Revoluția.

După căderea comunismului, Stolnici a apărut pe noua scenă politică a țării ca membru PNL. 

Recomandări

Îşi va împlini Netanyahu visul de a atrage Statele Unite într-un război cu Iranul?

În 2007, în urma verdictului stabilit de CNSAS, el a recunoscut într-o scrisoare transmisă Academiei Române că a semnat notele informative pe vremea când era șef de secție în cadrul Institutului Ana Aslan,  dar „nu se simte vinovat faţă de Academie”.

Constantin Bălăceanu Stolnici a invocat că, de fapt, colaborarea cu Securitatea a fost ”o obligaţie legală” și că aceasta îi „raportarea tuturor contractelor şi discuţiilor avute cu persoanele străine” care vizitau institutul Aslan, între care „membri marcanţi din lumea terorismului islamic”.

Omagiat de Academie acum o lună

Constantin Bălăceanu Stolnici a susținut că dovezile prezentate de către CNSAS ”sunt documente dactilografiate fără nici o valoare legală”.

După verdictul primit în 2007, Stolnici s-a retras din viața publică și din activitatea Academiei. Conducerea instituției a declarat atunci că primirea în academie se face pe viață și că statutul nu permite excluderea decât în cazul unei condamnări penale.   

Constantin Bălăceanu Stolnici s-a stins din viață duminică la vâsta de 100 de ani. Luna trecută el a fost omagiat de Academia Română în cadrul unei ceremonii prezidate de președintele Academiei – Ioan Aurel Pop.

foto: Hepta

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro