Metoda 5-4-3-2-1 pe care o poți folosi la supermarket, ca să cumperi mai puțin și mai sănătos
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
O metodă „alternativă” de organizare a cumpărăturilor săptămânale devine virală pe rețelele sociale, ea fiind gândită mai ales pentru cei care au dificultăți în a planifica ce cumpără sau tind să umple coșul în mod impulsiv, potrivit televiziunii italiene Sky TG 24.
Cuprins:
- Ce este „metoda 5-4-3-2-1”
- Împărțirea: legume și fructe
- Proteine, carbohidrați și un produs extra
- O metodă clară, dar flexibilă
- Atenție la cantități!
- Ce este „metoda 6 la 1”
- Șase alimente de bază și unul de plăcere
- O schemă aplicabilă și meselor
- Ce este „metoda 5x3”
- Cele două variante ale „metodei 5x3”
- Trei produse pentru cinci categorii
Conform susținătorilor săi, metoda ar fi utilă și pentru cei care vor să își îmbunătățească alimentația fără să își complice prea mult viața.
Ce este „metoda 5-4-3-2-1”
Se numește „metoda 5-4-3-2-1” și este o tehnică care, potrivit utilizatorilor și creatorilor de conținut online, ar ajuta la realizarea unor cumpărături mai organizate, mai rapide și mai echilibrate.
Ideea de bază este urmarea unei scheme precise, care reduce risipa, evită achizițiile inutile și contribuie la limitarea cheltuielilor.
În plus, potrivit promotorilor metodei, aceasta ar permite să existe mereu în casă o bază de alimente potrivite pentru prepararea unor mese sănătoase și complete.
Metoda poate fi adaptată și la noi, mai ales că inflația anuală din România a atins 10,7% în aprilie 2026 comparativ cu perioada similară a anului trecut, acesta fiind cel mai înalt nivel din ultimele luni, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS).
Creșterea este alimentată de scumpirile semnificative la energie, carburanți și servicii, care continuă să apese pe bugetele românilor și pe puterea lor de cumpărare.
Împărțirea: legume și fructe
Structura este următoarea: 5 tipuri de legume, 4 tipuri de fructe, 3 surse de proteine, 2 alimente bogate în carbohidrați și 1 „extra” la alegere.
În practică, sunt alese 5 legume diferite, de preferat de sezon și potrivite atât pentru consum crud, cât și gătit, pentru a oferi mai multă versatilitate în bucătărie.
Exemple ar putea fi: spanac, morcovi, broccoli, ardei și dovlecei. Apoi se adaugă 4 soiuri diferite de fructe, urmând același principiu al sezonalității și diversității.
Proteine, carbohidrați și un produs extra
Pentru proteine se aleg 3 alimente diferite, astfel încât să poată fi alternate pe parcursul săptămânii. De exemplu: pui, ouă și pește, cu posibilitatea de a include și alternative vegetale, precum leguminoasele.
Carbohidrații sunt reprezentați de 2 alimente care constituie baza energetică a meselor, cum ar fi: orezul sau quinoa, pastele integrale, pâinea ori cartofii.
La final este prevăzut și un produs extra sau aliment-surpriză, adică un mic răsfăț sau un produs suplimentar, precum o bucățică de ciocolată neagră.
O metodă clară, dar flexibilă
Potrivit susținătorilor acestei metode, lista de cumpărături ar trebui construită respectând aceste proporții, alegând de fiecare dată alimente diferite în funcție de sezon și de preferințele personale.
Ideea este existența unei scheme clare de referință, dar în același timp flexibile, care să permită diversificarea produselor fără a pierde echilibrul general al cumpărăturilor.
Atenție la cantități!
Cantitățile trebuie, desigur, adaptate în funcție de numărul persoanelor pentru care se gătește, ținând cont de nevoile reale ale familiei și de frecvența cu care sunt consumate diferitele alimente.
Totuși, raportul dintre categorii rămâne neschimbat, pentru a păstra o structură coerentă care ajută la planificarea mai bună a meselor și la reducerea cumpărăturilor impulsive.
Ce este „metoda 6 la 1”
Când vine vorba despre metode de organizare mai conștientă a cumpărăturilor, o altă variantă devenită populară pe rețelele sociale este așa-numita „metodă 6 la 1”.
Este o abordare simplă și directă, creată pentru a face cumpărăturile mai structurate și pentru a evita achizițiile întâmplătoare și slab planificate.
Șase alimente de bază și unul de plăcere
În practică, raportul dintre ceea ce este esențial și ceea ce este superfluu rămâne mereu în favoarea necesarului.
Ideea este să fie prioritizate produsele de bază pentru alimentația zilnică, lăsând doar un spațiu limitat pentru cumpărăturile „de plăcere”.
De exemplu, după selectarea a 6 alimente de bază - precum lapte, ouă, pâine, fructe, legume și carne - poate fi adăugat un singur produs extra destinat răsfățului personal, precum biscuiți, înghețată sau ciocolată.
De asemenea, contează și locul din care se fac cumpărăturile. Spre exemplu, în Piața Amzei din București cireșele sunt de până la patru ori mai scumpe decât în Piața Obor.
O schemă aplicabilă și meselor
Această mică marjă are rolul de a păstra un echilibru între o alimentație mai conștientă și momentele de răsfăț, fără a afecta organizarea generală a cumpărăturilor.
Același principiu poate fi aplicat și meselor: 6 mese preparate acasă pot „compensa” o masă luată în oraș, precum o cină la restaurant sau un prânz în afara casei.
Ce este „metoda 5x3”
O altă variantă populară pe rețelele sociale este „metoda 5x3”, care poate fi interpretată în mai multe moduri.
„Metoda 5x3” a apărut din dorința de a face cumpărăturile mai eficiente, mizând pe puține ingrediente atent alese și reutilizate în mai multe preparate.
Scopul este reducerea cumpărăturilor inutile și valorificarea la maximum a alimentelor cumpărate, evitând ca acestea să fie uitate în frigider.
Cele două variante ale „metodei 5x3”
Prima variantă presupune alegerea a 3 ingrediente „de bază”, foarte versatile, în jurul cărora sunt construite 5 rețete diferite.
De exemplu, din orez integral, ouă și varză se pot prepara feluri diverse precum un pad thai simplificat (preparat thailandez pe bază de tăiței - cu ou, legume, sos dulce-acrișor și pui, creveți sau tofu), o omletă cu legume, o salată călduță, orez la abur cu garnitură de legume sau sarmale.
În acest fel, aceleași ingrediente sunt valorificate de mai multe ori pe parcursul săptămânii.
Trei produse pentru cinci categorii
A doua variantă presupune organizarea cumpărăturilor în 5 categorii - mic dejun, prânz, cină, gustări și provizii - cumpărând doar 3 produse pentru fiecare categorie.
Acest sistem ajută la menținerea varietății în meniu fără a umple coșul cu produse redundante sau greu de consumat.
În ambele cazuri, principiul rămâne același: cumpărături mai esențiale, combinații mai creative și o gestionare mai atentă a alimentelor, cu mai puțină risipă și mai multă organizare.
