Mic ghid de înţelegere a Brexitului: Ce se întâmplă zilele acestea la Londra și cum vor fi afectați românii din Marea Britanie

Brexitul pare să fi rupt pe din două Partidul Conservator aflat la putere.

Zilnic apar ştiri despre situaţia de la Londra şi pe zi ce trece totul pare mai complicat şi mai haotic. Mai ales după răscoala împotriva premierului Boris Johnson.

Libertatea a alcătuit un scurt ghid pentru a vă aduce la zi cu situaţia complicată din Marea Britanie.

Ce s-a întâmplat în Parlamentul britanic?

Parlamentul britanic urmează să intre într-o perioadă de suspendare, pentru începerea noii sesiuni. Acest lucru a redus timpul parlamentarilor de a dezbate Brexitul, ceea ce ar fi favorizat ieşirea Marii Britanii din UE pe 31 octombrie, aşa cum voia premierul Boris Johnson. Ar fi fost o ieşire intempestivă, fără acord, însă. Perspectiva aceasta i-a înfuriat pe mulţi parlamentari, inclusiv pe cei din Partidul Conservator al premierului.

El miza pe timpul scurt până la suspendarea Parlamentului, care nu ar fi permis o rebeliune în propiul partid. S-a înşelat. Douăzeci şi unu de membri ai Camerei Comunelor au dezertat la vot şi s-au alăturat opoziţiei pentru a trece un proiect care să blocheze Brexitul fără acord. Ei au fost excluşi din partid şi există şanse ca ei să-şi fi sacrificat cariera politică pentru a nu scoate Marea Britanie cu forţa din UE.

Proiectul votat l-ar obliga pe Boris Johnson să ceară o amânare de 3 luni pentru Brexit, ceea ce, pentru el, înseamnă o înfrângere usturătoare. În primul rând, încalcă promisiunea care l-a propulsat ca premier: Brexit pe 31 octombrie, cu orice preţ. În al doilea rând, forţând această promisiune făcută în faţa masei membrilor de partid a înfuriat parlamentarii, care l-au lăsat acum fără majoritate.

Urmează alegeri anticipate?

Boris Johnson a încercat să forţeze organizarea unor alegeri anticipate, care ar fi servit la două scopuri: îl ţineau pe el în funcţie până după 31 octombrie şi ar fi blocat Parlamentul să acţioneze în acest răstimp.

Votul însă a picat – o nouă înfrângere pentru premier. El miza pe complicatul peisaj politic de la Londra şi pe dorinţa Laburiştilor, adversarii tradiţionali ai Conservatorilor, de a ajunge la putere. Aceştia s-au opus însă alegerilor anticipate. În primul rând, proiectul care blochează Brexitul fără acord e încă un proiect – mai trebuie trecut prin produceri legislative, ceea ce înseamnă că la Westminister trebuie să se lucreze în continuare.

Pe de altă parte, inclusiv Laburiştii sunt divizaţi şi nepregătiţi de guvernare. În momentul de faţă, Marea Britanie nu mai are două partide-bloc adevărate. Are două facţiuni – a celor care vor să rămână în UE şi a celor care vor să iasă – cu membrii împrăştiaţi pe toată scena politică.

Ce se întâmplă de aici înainte?

Luni, proiectul care forţează extinderea Brexitului ar urma să să devină lege. Potrivit unora, ar trebui convocate alegeri în acel moment. Dar, cum laburiştii sunt divizaţi, iar liderul lor, Jeremy Corbin, este un personaj controversat şi mulţi îl văd incapabil de guvernare, acum este imposibil de spus dacă vor fi sau nu alegeri.

În plus, un nou scrutin ar putea să ofere victoria tot conservatorilor, ceea ce ar însemna o revenire la status quo-ul actual. Trebuie subliniat din nou: politica britanică nu mai funcţionează pe direcţia obişnuită: laburişti versus conservatori, stânga versus dreapta, opoziţie versus putere. Acum, jocurile sunt făcute de cei care se opun Brexitului în general, de cei care se opun Brexitului fără acord şi de cei care susţin plecarea cu orice preţ din UE.

De ce nu se renunţă la Brexit, dacă tot e un mare eşec?

Teoretic, un nou referendum este posibil. La fel de posibilă este şi renunţarea unilaterală la invocarea Articolului 50 din tratatul UE. Practic, însă, şansele ca britanii să „anuleze” în vreun fel Brexitul sunt foarte mici.

Pe de o parte, orice partid sau lider care ar cere aşa ceva ar încălca efectiv „voinţa poporului”, care s-a exprimat pentru părăsirea Uniunii Europene. S-ar pune într-o situaţie foarte vulnerabilă în faţa electoratului. E chiar posibil ca întreaga clasă politică să ajungă să-şi dorească abandonarea Brexitului, dar să nu pice de acord asupra cui pică însărcinarea de a se sinucide politic.

În plus, sentimentul eurosceptic este înrădăcinat în populaţia britanică încă din anii ’70. S-a radicalizat în anii ’90, iar acum a ajuns la maturitate. Abandonarea Brexitului nu ar rezolva nimic, pentru că trebuie pus ceva în loc – un mecanism pentru ca lucrurile care au dus la Brexit să nu se repete peste un an sau cinci. Ar fi nevoie de schimbarea regulilor UE după placul britanicilor, ceea ce premierul David Cameron a eşuat să facă înaintea referendumului privind Brexitul.

Spus simplu, britanicii sunt prinşi în horă şi sunt obligaţi să tot joace până se termină melodia.

Ce se întâmplă cu românii din UK până atunci?

Pe scurt, nimic. Cei care trăiesc şi muncesc legal nu au de ce să se teamă în acest moment. Chiar şi în eventualitatea unui Brexit fără acord (oricând va veni el), libertatea de circulaţie, aşa cum e ea garantată de UE acum, se extinde până în 2023.

Sunt, totuşi, victime ale nesiguranţei. La fel ca toţi ceilalţi străini din Marea Britanie, vor trebui să aştepte ca politicienii să ajungă la un soi de acord şi să vadă în ce direcţie vor duce ţara, pentru a afla ce reguli vor trebui să respecte.

În funcţie de cum va arăta (sau nu) Brexitul, vor fi decise criteriile de şedere şi rezidenţiat. Vestea bună este că Marea Britanie are nevoie de forţă de muncă şi de imigranţi. Vestea mai puţin bună este că nu are nevoie de toţi. Iar vestea proastă e că politicienii britanici s-au dovedit foarte nehotărâţi până în acest moment, ceea ce ridică gradul de incertitudine.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE