Ministerul Muncii spune că decizia Curții de Apel București privind noua lege a salarizării s-a dat chiar în ziua înregistrării dosarului, fără citare
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Ministerul condus interimar de Dragoș Pîslaru a transmis marți seară, 21 iulie, că hotărârea a fost pronunțată de instanță exact în ziua în care s-a înregistrat dosarul, fără ca Ministerul Muncii să fi fost citat, astfel că nu și-a putut prezenta apărarea.
Reamintim că CAB a suspendat procedura de consultare publică organizată de Ministerul Muncii pentru noul proiect al legii salarizării bugetarilor, la cererea Federației SANITAS: „Suspendă procedura proiectului legii salarizării personalului plătit din fondurile publice, publicat pe site-ul pârâtului în de 17.07.2026, la rubrica Comunicate de presă, până la soluţionarea definitivă a dosarului nr. 3657/2/2026”. Decizia poate fi contestată.
În acest context, Ministerul Muncii a reacționat după câteva ore cu o precizare importantă: „Cauza a fost soluționată în ziua înregistrării dosarului, fără citarea ministerului în calitate de pârât, ceea ce a făcut imposibilă prezentarea acestuia în fața instanței și exercitarea dreptului la apărare”.
Instituția condusă de Dragoș Pîslaru a explicat că, potrivit Constituției, dreptul de inițiativă legislativă aparține Parlamentului și că numai senatorii și deputații „pot decide dacă preiau această muncă de fundamentare și, respectiv, dacă susțin sau nu forma și conținutul în cadrul procedurii legislative parlamentare”. Astfel, spune Ministerul Muncii, „suspendarea dispusă de instanță vizează procedura formală de inițiere, promovare si adoptare a proiectului de act normativ și nu exercitarea atribuțiilor legale ale ministerului în materia dialogului social”.
Mai mult, consultările cu partenerii sociali nu înseamnă încălcarea măsurii dispuse de instanță, cât timp acestea nu sunt urmate de continuarea procedurilor pentru proiectul de lege, afirmă instituția condusă interimar de Dragoș Pîslaru.
„Apreciem că Hotărârea nr 1282/21.07.2026 nu împiedică Ministerul Muncii să-și exercite prerogativele legale de desfășurare a activităților de dialog social, in condițiile în care nu există intenția de inițiere, promovare și adoptare unui proiect de act normativ, ci doar de fundamentare a dezbaterii partidelor politice sau a inițiativei membrilor Parlamentului. Cu toate acestea, ministerul își rezervă dreptul să formuleze recurs in termen de 5 zile de la comunicare, având in vedere faptul că nu a fost respectată procedura de citare a pârâtului, având drept consecință imposibilitatea de a se prezenta la termenul de judecată și de a formula apărări în această cauză”, a conchis Ministerul Muncii.
Ce prevede noul proiect al legii salarizării, pus în dezbatere publică
Pe 17 iulie, Ministerul Muncii, condus interimar de liberalul Dragoș Pîslaru, a publicat spre consultare noua variantă a proiectului legii salarizării pentru personalul plătit din fonduri publice. Ministerul a susținut că salariile nu vor scădea. Proiectul prevede șase gradații în funcție de vechimea în muncă, iar majorările salariului de bază vor varia între 2,5% și 7,5%, potrivit noii variante publicate în dezbatere de Ministerul Muncii.
Pe de altă parte, Federaţia „Solidaritatea Sanitară” a transmis zilele trecute că noul proiect are prevederi care duc la diminuarea unor drepturi salariale: „FSSR susţine reforma salarizării, dar numai cu condiţia ca aceasta să protejeze veniturile reale aflate în plată şi să nu producă scăderi pentru angajaţii din Sănătate. În forma comunicată la 17 iulie, proiectul legii salarizării, deşi preia o parte dintre solicitările anterioare ale FSSR, menţine prevederi care conduc la diminuarea drepturilor salariale ale unei părţi importante a personalului”.
La rândul lor, Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI) şi Federaţia Sindicatelor din Educaţie „Spiru Haret” au transmis că noul proiect al legii salarizării reprezintă „o nouă ofensă adusă personalului din învăţământ”. Sindicaliștii au mai spus că proiectul ignoră legea adoptată după greva generală din 2023 privind salariul profesorului debutant și promisiunea ca salariul maxim al unui profesor din preuniversitar cu gradul I și vechime maximă să fie egal cu cel al unui medic specialist.
„Parlamentul are obligaţia de a corecta această gravă nedreptate. Un vot pentru această lege este un vot împotriva şcolii româneşti, împotriva profesorilor şi împotriva viitorului copiilor noştri. Parlamentarii care vor vota acest proiect îşi vor asuma întreaga responsabilitate politică şi morală pentru accentuarea crizei din educaţie, degradarea sistemului de învăţământ şi compromiterea atractivităţii profesiei didactice. Nu poate exista educaţie de calitate cu profesori umiliţi, descurajaţi şi remuneraţi necorespunzător, fără să ţină cont de importanţa muncii pe care o desfăşoară”, au transmis sindicatele din Educație.
Legea salarizării pentru personalul plătit din fonduri publice urmează să intre în vigoare pe 1 decembrie 2026.
MarinPreda 23.07.2026, 02:45
CAB deja își depășește atribuțiile. Judecătorii nu au drept de a intervenii in acest domeniu.