„Rechinul”, la un pas de prescripție. Ce au cerut la proces părinții lui Sorin Marcu, fostul bodyguard al lui Florian Tudor ucis în Mexic

Bărbatul a fost trimis în judecată, în 2023, într-un dosar instrumentat de DIICOT pentru infracțiuni grave: constituirea unui grup infracțional organizat, două fapte de șantaj, instigare la șantaj și instigare la tentativă la omor calificat. 

Omul pe care Rechinul îl dorea mort era un fost „locotenent” și gardă de corp, Sorin Constantin Marcu. Dosarul aflat în faza de cameră preliminară la Tribunalul Prahova, a fost suspendat în 2025 pentru finalizarea procedurii de extrădare activă a interlopului român.

„Locotenentul” ucis cu focuri de armă

Potrivit procurorilor, în perioada iulie 2017 – aprilie 2018, Florian Tudor a plănuit uciderea lui Marcu, care începuse să îi deranjeze afacerile ilegale. Pe 2 aprilie 2018, bărbatul de 44 de ani a fost înjunghiat de mai multe ori în orașul mexican Cancun, de către trei dintre locotenenții lui Tudor, dar a reușit să scape cu viață. 

Cei trei bărbați au fost condamnați definitiv de justiția din România, în 2023, la pedepse cu închisoarea. Gabi Alin Poenaru a primit 13 ani de închisoare, iar Răzvan Alin Ghiță și Mihai Adrian Mincă au fost condamnați la câte 12 ani după gratii. 

Aventura lui Sorin Constantin Marcu în Mexic a început în 2014, când a ajuns în țara sud-americană sub identitate falsă. A fugit din România după ce a fost condamnat la închisoare cu executare, tot pentru o tentativă de omor. 

Ulterior, a devenit garda de corp a lui Florian Tudor, dar, în timp, au început să se certe din cauza afacerilor și a banilor. 

Marcu nu a mai trăit mult după prima tentativă de omor care l-a vizat, cea din aprilie 2018. A fost împușcat în cap, în iunie 2018, sub privirile unui alt român care se afla pe scaunul din dreapta al autoturismului condus de victimă. 

Bărbatul de 44 de ani a fost chemat, seara, la o întâlnire în orașul Cancun, iar în momentul când a ajuns pe una dintre străzile localității mexicane, asupra mașinii în care se aflau cei doi români au fost trase mai multe focuri de armă. 

Marcu a murit pe loc, împușcat în cap. Autoritățile mexicane au identificat un suspect, un agent de securitate, care a declarat că a tras asupra românului în legitimă apărare. Procurorul care a preluat dosarul a acceptat, în final, pe baza unor înregistrări video, această versiune a faptei și a închis dosarul. Chiar dacă crima a avut loc în apropierea locuinței lui Florian Tudor, nu s-a stabilit o implicare a acestuia în uciderea fostului său om de încredere.

Părinții românului ucis vor reluarea procesului

După aproape 8 ani de la moartea fiului lor, părinții lui Sorin Constantin Marcu au solicitat, în martie 2026, magistratului de la Tribunalul Prahova, să fie reluată judecarea dosarului, în lipsa lui Florian Tudor. 

Unul dintre motive este faptul că au o anumită vârstă și este posibil să nu mai apuce finalizarea procesului. Părinții lui Marcu sunt părți civile în dosar. Avocatul celor doi a solicitat admiterea cererii având în vedere faptul că Tudor a fost reprezentat de apărător ales de fiecare dată, are cunoștință de proces și există şi alte mijloace procedurale și tehnice pentru ca acesta să poată participa la judecarea cauzei, să-și manifeste poziția procesuală și să formuleze apărări. 

Avocatul lui Florian Tudor a fost și el de acord cu reluarea dezbaterii cauzei. „Inculpatul are cunoştinţă de existenţa dosarului, iar judecarea cauzei se poate realiza prin videoconferință. 

Statul mexican are o legislație bine pusă la punct atât juridic, cât şi informatic şi consideră că citarea inculpatului prin mijloace electronice de videoconferință ar putea să permită instanţei de judecată desfășurarea în condiții echitabile și cu respectarea procedurilor internaționale și de cooperare judiciară internațională în materie penală. Reluarea cercetării judecătoreşti se poate dispune de către instanța de judecată, iar inculpatul va fi reprezentat și, după caz, asistat la momentul la care se va realiza videoconferinţă”, a susținut apărătorul interlopului arestat în Mexic.

Avocatul a mai afirmat că instanța trebuie să „aprecieze în ce măsură se poate realiza procedura de videoconferinţă prin intermediul Ministerului Justiţiei, mai ales că inculpatul se află într-o detenţie provizorie şi are afaceri judiciare în Mexic, acesta fiind motivul pentru care s-a întârziat soluţionarea cererii de extrădare”. 

Procurorul DIICOT nu a fost de acord cu admiterea cererii de reluare a judecăţii motivând cu o adresă emisă de Biroul Naţional Interpol din care rezultă că hotărârea de extrădare nu a fost soluţionată. Pe 30 iunie 2026, magistratul a decis că dosarul rămâne suspendat până la extrădarea lui Florian Tudor în România. Hotărârea poate fi contestată la Curtea de Apel Ploiești.

Fapte prescrise sau aproape de prescriere

Prelungirea perioadei de suspendare a dosarului va duce la prescrierea majorității infracțiunilor de care este acuzat Rechinul. În afară de fapta de instigare la tentativă la omor, celelalte infracțiuni au ca perioadă de prescriere 8 sau 10 ani de la data săvârșirii. 

Faptele de șantaj datează din 2017, ceea ce ar indica că sunt prescrise încă din 2025. Constituirea unui grup infracțional organizat, dacă se va lua în considerare forma agravantă a faptei, se va prescrie în 2028.

Potrivit comunicatului DIICOT, de la momentul trimiterii în judecată, una dintre acuzațiile aduse Rechinului se referă la faptul că, în perioada februarie – aprilie 2017, i-a instigat pe oamenii săi să exercite acte de ameninţare asupra unei persoane pentru a o determina să renunţe la drepturile litigioase pe care le avea asupra a două imobile situate în judeţul Dolj, scopul fiind dobândirea, în mod injust, a dreptului de proprietate asupra acestora. 

De asemenea, în perioada iulie – august 2017, Florian Tudor a ameninţat un membru din grupare să se întoarcă în Mexic şi să desfăşoare activităţi de skimming în beneficiul grupului. 

De asemenea, în iulie 2017, un membru al grupării conduse de interlop a exercitat, la instigarea acestuia, acte de violenţă fizică asupra unei persoane, în scopul de a o determina să continue construcţia de imobile în municipiul Craiova, în parteneriat cu Rechinul.

Arest la domiciliu respins de judecător

El Tiburón, aflat în închisoarea de maximă securitate Altiplano din Almoloya de Juárez, a compărut, ultima dată, în fața unui judecător federal din statul mexican Quintana Roo în 22 martie 2026. Magistratul a respins o cererea a acestuia prin care dorea să fie plasat în arest la domiciliu. 

În Mexic, românul de 50 de ani este suspectat că, în calitate de lider al grupului infracțional Riviera Maya, a realizat o veritabilă rețea de clonare de carduri care a dus la retragerea ilegală din conturile a mii de turiști a unei sume totale de 1,2 miliarde de pesos (n.r. – aproximativ 60 de milioane de euro). 

Operațiunile bandei au început în martie 2015, când, prin intermediul unei societăți-fantomă, a fost semnat un contract cu o bancă mexicană pentru instalarea de ATM-uri în stațiunile turistice din Riviera Maya. Multe dintre cardurile clonate în Mexic au fost utilizate pentru a retrage bani în alte țări. 

Presa mexicană a transmis că skimmerii și colectorii grupării operau în Indonezia, India, Barbados, Paraguay, Brazilia, Japonia, Coreea de Sud și Taiwan. Parte din bani au fost trimiși în România, unde au fost investiți în imobiliare, la Craiova, de către membrii familiei lui Tudor. 

Alături de Florian Tudor, în Mexic mai sunt arestați alți trei membri ai grupării: Cosmin Adrian Nicolae, Mihai Alexandru Preda și Alin Gabriel Stroe.

Lucrează în Mexic cu avocați scumpi

În 2025, Rechinul a determinat suspendarea unei judecătoare federale, care ar fi blocat procedura de extrădare în România. 

Tudor se folosește, pentru a amâna extrădarea în România, de procedura de „amparo” (măsuri de protecție juridică), un mecanism juridic de protecție a drepturilor individuale prin care o persoană poate solicita protecție împotriva unor acte ale autorităților pe care le consideră ilegale, arbitrare sau care îi încalcă drepturile fundamentale. 

Florian Tudor a depus, potrivit presei mexicane, un număr de peste 130 de cereri de amparo, pe diferite motive. În una dintre acestea, de exemplu, a acuzat conducerea penitenciarului că „l-a supus torturii și hărțuirii sexuale”. Deși procedurile sunt gratuite, complexitatea lor presupune angajarea unor avocați specializați care lucrează cu tarife ridicate. 

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro