Monumentul din Spania dedicat românilor Ion Moța și Vasile Marin va fi demolat: „Reprezintă o glorificare a fascismului european”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Ministerul Politicii Teritoriale și Memoriei Democratice din Spania a decis includerea Monumentului dedicat românilor căzuți în luptă din Majadahonda în catalogul simbolurilor considerate contrare Memoriei Democratice. Drept urmare, acesta va fi demolat, anunță ziarul spaniol Noticias de Majadahonda.
Cuprins:
Măsura a fost anunțată marți la Madrid, de ministrul Ángel Víctor Torres, împreună cu includerea în același catalog a altor trei vestigii ale regimului franchist din Tenerife, Murcia și Almería.
„Înlăturarea acestor vestigii reprezintă un act de demnitate democratică și o garanție că noile generații nu vor moșteni spații publice marcate de glorificarea urii și a dictaturii”, a declarat ministrul.
Monumentul dedicat românilor căzuți în luptă, din Majadahonda
Monumentul dedicat românilor căzuți în luptă a fost inaugurat în 1970 pentru a-i omagia pe Ion Moța și Vasile Marin, lideri ai Gărzii de Fier din România, care au murit în 1937 în timp ce luptau alături de trupele franchiste, conduse de dictatorul Francisco Franco, în Războiul Civil Spaniol.
Motivul îndepărtării este acela că monumentele respective sunt considerate expresii de glorificare a loviturii de stat militare din 1936, a Războiului Civil Spaniol, a dictaturii franchiste și a legăturilor acesteia cu alte regimuri totalitare, mai arată și publicația spaniolă Info Majadahonda.
„Îndepărtarea sau reinterpretarea simbolurilor care glorifică regimul franchist răspunde unei obligații legale de a le oferi un context adecvat, în conformitate cu principiile democratice și cu respectul datorat victimelor Războiului Civil Spaniol, ale dictaturii și ale legăturilor acesteia cu regimurile totalitare ale secolului al XX-lea”, a adăugat ministrul.
Potrivit ministerului, Garda de Fier a fost „o organizație de ideologie fascistă, ultranaționalistă și antisemită, colaboratoare a regimului nazist și responsabilă pentru persecutarea și violențele împotriva minorităților și a opozanților politici din România”.
Comisia Tehnică de Experți a concluzionat că monumentul „reprezintă o glorificare a fascismului european și a franchismului” și că, timp de decenii, a fost loc de reuniune pentru grupări de extremă dreapta.
Potrivit raportului, menținerea monumentului în spațiul public este incompatibilă cu principiile Legii Memoriei Democratice, deoarece reprezintă o formă de recunoaștere publică a unor lideri și organizații asociate ideologiilor totalitare și antidemocratice.
Deciziile au fost adoptate în urma analizei realizate de Comisia Tehnică de Experți, constituită în baza Decretului Regal 1040/2025.
Ministerul a precizat că analizează în continuare și alte vestigii și că sunt în desfășurare procedurile privind Crucea celor căzuți din Cáceres și Monumentul victimelor crucișătorului Baleares din Palma.
Măsura demolării, adoptată din 2015, nu a fost pusă în aplicare
Reprezentanții filialei locale a formațiunii Izquierda Unida (Stânga Unită) din Majadahonda au amintit că, de mai multe decenii, au inițiat numeroase demersuri, atât în Consiliul Local, cât și în afara acestuia, pentru demolarea monumentului, pe care îl consideră un vestigiu al regimului franchist ce încalcă Legea Memoriei Democratice.
În 2015, Consiliul Local a aprobat îndepărtarea monumentului, la propunerea Partidului Socialist Muncitoresc Spaniol (PSOE), cu voturile favorabile ale Izquierda Unida, Somos Majadahonda și Ciudadanos, însă măsura nu a fost pusă niciodată în aplicare.
Reprezentanții Izquierda Unida au salutat acum decizia Guvernului central, afirmând că aceasta reprezintă „un pas necesar pentru eliminarea unui simbol de glorificare a fascismului din localitatea noastră și, în același timp, o contribuție la respectarea memoriei victimelor franchismului care au luptat pentru apărarea valorilor republicane bazate pe libertate, egalitate și drepturile omului”.
Formațiunea a cerut autorităților locale să faciliteze aplicarea cât mai rapidă a deciziei.
Partidul Comunist Spaniol și Stânga Unită salută decizia demolării monumentului
„Vom continua să lucrăm pentru ca în Majadahonda să fie respectată în totalitate Legea Memoriei Democratice, începând cu recunoașterea tuturor victimelor franchismului legate de localitatea noastră, precum Mariano Escribano Valero, care a fost închis în lagărul de concentrare de la Mauthausen, sau Marcelino Camacho și Josefina Samper, care au fost victime ale represiunii franchiste și au locuit în Majadahonda în ultimii ani ai vieții”, au transmis reprezentanții Izquierda Unida.
La rândul său, filiala locală a Partidului Comunist Spaniol (PCE) din Majadahonda și-a exprimat satisfacția față de includerea monumentului în catalogul simbolurilor contrare Memoriei Democratice și față de perspectiva îndepărtării sale iminente.
„Această îndepărtare nu ar fi fost posibilă fără Legea 20/2022 privind Memoria Democratică, o realizare care aparține, înainte de toate, mișcării pentru păstrarea memoriei istorice: asociațiilor victimelor, celor care, timp de decenii, au cerut adevăr, justiție și reparații atunci când nimeni altcineva nu o făcea, precum și organizațiilor politice și sociale care au susținut această luptă împotriva uitării impuse.
Fără această presiune socială acumulată de-a lungul anilor, această lege – și, implicit, îndepărtarea monumentului – nu ar fi existat”, au declarat reprezentanții PCE.
Alte trei vestigii, incluse în catalog
Pe lângă monumentul din Majadahonda, ministerul a inclus în catalog alte trei vestigii.
Unul dintre acestea este Monumentul Victoriei din Santa Cruz de Tenerife, cunoscut și sub denumirea de Monumentul lui Franco, inaugurat în 1964 pentru a comemora victoria taberei rebele în Războiul Civil Spaniol.
Consiliul Patrimoniului Cultural din Insulele Canare a respins anterior solicitarea ca monumentul să fie declarat bun de interes cultural, apreciind că „nu există suficiente valori patrimoniale care să justifice conservarea unui monument al cărui scop principal este glorificarea dictaturii”.
Celelalte două decizii vizează inscripțiile în onoarea lui José Antonio Primo de Rivera din catedralele din Murcia și Almería.
În ambele cazuri, Comisia Tehnică a concluzionat că aceste elemente continuă să aibă semnificația unei legitimări simbolice a dictaturii și că statutul de patrimoniu al clădirilor „nu justifică păstrarea unor elemente care glorifică regimul franchist”.
LeuldinIuda 12.07.2026, 21:53
Vă bateți joc de eroi noștri, un monument odată ridicat nu m-ai poate fi dărîmat.