Un labirint construit de Germania nazistă, un pasaj secret folosit de împărații romani, un oraș abandonat de peste 10.000 de oameni și un fost azil despre care se spune că este bântuit sunt doar câteva dintre destinațiile care au devenit adevărate atracții turistice. Unele pot fi vizitate doar cu ghid, altele ascund povești care încă îi fascinează pe istorici și pe cei pasionați de locuri ieșite din tipare, scrie Timiș Online.
Labirintul nazist care a devenit casa a peste 30.000 de lilieci
Sub pădurile și câmpurile din vestul Poloniei se ascunde unul dintre cele mai impresionante complexe subterane construite înaintea celui de-Al Doilea Război Mondial. Cunoscut sub numele de Ostwall sau Regiunea Fortificată Międzyrzecz, complexul a fost ridicat de Germania nazistă începând din 1936. Rețeaua este formată din aproximativ 100 de structuri de apărare din beton, parțial interconectate printr-o rețea de tuneluri subterane. Unele dintre forturi și tuneluri sunt disponibile pentru vizitare. Cea mai interesantă parte este secțiunea centrală, care începe în sud cu așa-numita buclă Boryszyn, lângă satul Boryszyn, și se extinde pe aproximativ 12 km spre nord. În secțiunea centrală, buncărele sunt interconectate cu un sistem subteran de tuneluri, lung de 32 de kilometri și adânc de până la 40 de metri. În sistemul subteran există, de asemenea, gări, ateliere, săli de mașini și cazărmi.
Proiectul trebuia să facă parte dintr-un uriaș sistem de apărare, însă războiul a schimbat planurile, iar complexul a fost abandonat în 1945. După plecarea armatei germane, tunelurile au avut o viață cu totul diferită. În anii ’80 și ’90, aici se organizau petreceri, concerte și chiar nunți clandestine. Pe pereții din beton se mai văd și astăzi desene și mesaje lăsate de cei care coborau în subteran.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/07/ostwall-1024x597.jpg)
Astăzi însă, adevărații locuitori ai labirintului sunt liliecii. În fiecare iarnă, peste 32.000 de lilieci din 12 specii se adăpostesc în galeriile unde temperatura rămâne constantă, în jurul a nouă grade Celsius. Unele animale zboară sute de kilometri pentru a ajunge aici, iar complexul este considerat unul dintre cele mai importante locuri de hibernare pentru lilieci din Europa.
O parte din tuneluri poate fi vizitată și astăzi, însă numai în cadrul unor tururi ghidate, pentru a proteja atât vizitatorii, cât și colonia de lilieci.
Tunelul prin care împărații romani intrau nevăzuți în Colosseum
La Roma, turiștii pot vedea un loc care, timp de aproape două milenii, a fost inaccesibil publicului. Este vorba despre Pasajul Commodus, un tunel construit pentru ca împărații romani să poată ajunge în Colosseum fără să fie văzuți de mulțime. Pasajul poartă numele împăratului Commodus, unul dintre cei mai controversați conducători ai Imperiului Roman și un mare pasionat al luptelor cu gladiatori. Istoricii spun că acesta folosea frecvent culoarul secret pentru a intra în arenă.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/07/pasaj-al-imparatului-commodus-un-tunel-recent-restaurat-pe-care-imparatii-romani-antici-il-foloseau-pentru-a-intra-nevazut-si-protejat-in-colosseum-1024x597.jpg)
Tunelul a fost restaurat și redeschis pentru vizitatori în 2025. În interior se mai păstrează fragmente din decorațiile originale, iar prin reconstrucții digitale turiștii pot vedea cum arăta pasajul în perioada de glorie a Imperiului Roman.
Tunelurile secrete ale Londrei, transformate într-o atracție de milioane de dolari
La aproape 30 de metri sub străzile Londrei se află o altă lume. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, britanicii au construit aici o rețea impresionantă de tuneluri care trebuia să servească drept adăpost în timpul bombardamentelor germane. Lucrările au fost terminate însă după ce cele mai puternice atacuri aeriene trecuseră, astfel că spațiile au primit o altă întrebuințare.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/07/tunelurile-secrete-ale-londrei-1024x597.jpg)
Ani la rând, galeriile au fost folosite de serviciile secrete britanice și de sistemele de comunicații guvernamentale. Tot aici a lucrat și Ian Fleming, autorul romanelor cu James Bond, iar specialiștii spun că tunelurile l-au inspirat atunci când a imaginat celebra divizie Q, locul unde agentul 007 primea gadgeturile sale.
După zeci de ani în care au rămas închise, autoritățile britanice pregătesc transformarea lor într-un muzeu spectaculos. Investiția este estimată la aproximativ 149 de milioane de dolari, iar deschiderea este programată pentru 2028.
Orașul-fantomă în care peste 10.000 de oameni și-au părăsit casele
În sud-vestul Turciei se află Kayakoy, unul dintre cele mai cunoscute orașe-fantomă din lume. Cu un secol în urmă, aici trăiau peste 10.000 de oameni. Străzile erau pline, funcționau școli și biserici, iar casele din piatră acopereau întreg versantul dealului. Totul s-a schimbat după războiul greco-turc și schimbul obligatoriu de populație dintre Grecia și Turcia, din 1923. Locuitorii au fost nevoiți să plece, iar orașul a rămas pustiu.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/07/kayakoy-1024x597.jpg)
Astăzi, sute de case fără acoperiș, biserici abandonate și alei invadate de vegetație dau impresia că timpul s-a oprit în loc. Tocmai această atmosferă îi atrage pe mii de turiști în fiecare an.
Babilonul, orașul despre care au învățat generații întregi
Puține locuri au o încărcătură istorică atât de mare precum Babilonul. Aflat la aproximativ 85 de kilometri sud de Bagdad, în Irak, orașul a fost una dintre cele mai importante capitale ale lumii antice și este legat de nume precum Hammurabi și Nabucodonosor.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/07/babilon-1024x597.jpg)
Astăzi mai pot fi văzute porți, ziduri, temple și palate care amintesc de măreția de odinioară a civilizației mesopotamiene. Deși infrastructura turistică este încă limitată, iar situl are nevoie de lucrări de conservare, Babilonul continuă să atragă vizitatori din toate colțurile lumii, fascinați de istoria unuia dintre cele mai celebre orașe ale Antichității.
Fostul azil despre care se spune că este bântuit
Printre cele mai neobișnuite destinații turistice din Statele Unite se numără și fostul spital de psihiatrie Trans-Allegheny, din statul Virginia de Vest. Clădirea impresionează încă de la prima vedere prin dimensiuni și arhitectură. La mijlocul secolului al XIX-lea era considerată un model de îngrijire pentru persoanele cu afecțiuni psihice, însă, odată cu trecerea anilor, supraaglomerarea și condițiile tot mai dificile au transformat-o într-un simbol al suferinței.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/07/fostul-spital-de-psihiatrie-trans-allegheny-din-statul-virginia-de-vest-1024x597.jpg)
Spitalul de Stat Weston, numit și Azilul de Nebuni Trans Allegheny, cea mai mare clădire din piatră cioplită din Statele Unite. Foto: Shutterstock
După închidere, locul a devenit una dintre cele mai cunoscute atracții turistice din Statele Unite. Vizitatorii pot alege între tururi istorice, în care află povestea clădirii și a foștilor pacienți, sau tururi de noapte dedicate celor pasionați de fenomene paranormale.
Faima de loc „bântuit” se bazează pe povești și mărturii ale unor vizitatori, nu pe dovezi științifice. Cu toate acestea, sute de mii de oameni au trecut pragul fostului azil în ultimii ani, curioși să descopere unul dintre cele mai controversate locuri din America.
Locurile în care istoria și misterul merg mână în mână
Cele șase destinații nu au devenit celebre pentru peisaje spectaculoase sau hoteluri luxoase. Unele au fost construite pentru război, altele au fost abandonate după tragedii sau au rămas martore ale unor epoci care au schimbat lumea.

Astăzi, ele atrag turiști tocmai prin poveștile pe care le ascund. De la labirintul nazist din Polonia, unde iernează peste 30.000 de lilieci, până la orașul-fantomă Kayaköy, pasajul secret al împăraților romani, tunelurile secrete ale Londrei, ruinele Babilonului și fostul azil din Virginia de Vest, toate demonstrează că uneori cele mai fascinante locuri nu sunt cele mai frumoase, ci cele care păstrează cele mai puternice povești.
Tocmai de aceea, tot mai mulți turiști aleg astăzi experiențe diferite, în care istoria, misterul și curiozitatea sunt la fel de importante ca destinația în sine.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_055fbcb628ef51c59f72a2a9596163ac.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_f53378920c5a9cdac2aa523f444da340.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_4aa8601bfcee04ed7d043c77224ef664.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_23b7024396d3ddfefe27a9a80116c344.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_522f749f5859477ac3432c1d9ef5418d.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_f00d4b7a7610413491ee53eb75d92e3d.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_5112cecabc0c4caddf8060021a66d82c.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_1c454d953e29252fda5ab7b3021036ce.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/278_ad7541ca2c588fa31cee8870ec1dff5f.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/50_4e5d10b42789a9424cb14fd469ee9524.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_d349925b10067b61941cc3defe23877d.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_2b036ec7d9c3ad12ace076f04fa2d5a5.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/233_6f37ddb7a1b3ee53fb44eb58998532b8.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_f41aff88ffd037524992401193d5a0a9.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_f97d8f1fea4e883dcca703be19a5d71b.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/274_f68dfc0db50b0852ed7db2232bf26c4b.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/288_fc39887675798c411d3191636f86b82f.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/16_ebe4a8572153fa05bb0018386f2162f3.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/289_eb0b3cf831f345d52deba5b8639e0d61.webp)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_441e42d3a1255dbddbc96e1254312fdb.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/255_6825454a0e0d6a05fb6f8dfec99a09b6.webp)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/204_876d9f7f0d01b7d0594434e212dacebb.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/204_2c6bc32e13dcf5bbefc02d739d42b2f3.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/07/ilie-bolojan-la-conferinta-de-presa-foto-gov-e1784022655110.jpeg)
:quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/07/nicusor-dan-discurs-paris-e1784037758762.png)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/07/super-neatza-4.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/06/bianca-dragusanu-8.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/172_8cfce6f91e1b53b2327a1a80ad02fa3a.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/172_cbb08ddb13d539b3c20911a71a60c3c5.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/284_ecb8d870114b8beb9d5d5d6119a04050.webp)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/275_2986dde1b55e0e0f2be0384fc56aeeec.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/274_6319221923aa733a34ecad80e8124221.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/179_ea7dcd5d0b2ed441898d8b07d4f389ec.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/179_c1eb491ee8f9049584d0411e4bec95d8.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/07/gettyimages-2221346930.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/07/gradina.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/07/traseul-ciclist-al-vinurilor-din-baden.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/07/camera-croatia.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/07/insula-diaporos-halkidiki-sithonia.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/07/ce-este-sapunul-de-marsilia-si-la-ce-se-foloseste.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/07/de-ce-nu-mai-raceste-aerul-conditionat-greseli-frecvente.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/07/piersici-nectarine.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/07/ceai-de-cozi-de-cirese.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/07/ce-este-uleiul-de-neem-si-la-ce-foloseste.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/07/hepta4084766-e1784060065766.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/07/45047357477193439447679157354083547036250318n.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/07/dan-si-lia-img5071-copy.jpg)
:quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/07/muncitori-asiatici-romania-foto-international-work-finder-9-1.png)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/07/every-can-counts-1-scaled-e1784046569723.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/06/gettyimages-2238074428-e1780733796611.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/decizie-iccj.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/07/pink-floyd-the-wall-profimedia-0560345991-copy.jpg)
Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.