Pentru prima dată după multe decenii, imaginea Lacului Herăstrău este una pe care puțini bucureșteni și-ar fi imaginat-o.

În locul întinderii de apă pe care pluteau bărcile și pe care vaporașele transportau mii de oameni se vede acum o cuvă aproape goală, acoperită de nămol și de urmele anilor în care lacul a ascuns mult mai mult decât apă.

De mai bine de o lună, Administrația Lacuri, Parcuri și Agrement București (ALPAB) desfășoară operațiunea de golire a lacului, primul pas înaintea celui mai amplu proiect de consolidare a malurilor de la amenajarea parcului încoace.

20.000 de tone de mizerie în cuva Lacului Herăstrău

Pe măsură ce apa s-a retras, au ieșit la suprafață și surprizele. Din lac au fost scoase trotinete electrice, biciclete, scaune și cantități impresionante de gunoaie, dovadă a felului în care unul dintre cele mai importante spații verzi ale Capitalei a fost tratat în ultimii ani.

În același timp, o parte dintre peștii din Lacul Herăstrău au fost comercializați de firma care deține concesiunea pentru activitatea de piscicultură.

Primăria Capitalei estimează că din lac vor rezulta peste 20.000 de tone de material acumulat în urma decolmatării, depus de-a lungul a zeci de ani. Autoritățile susțin însă că acest amestec de mâl și piatră nu va fi transportat în altă parte.

„Materialul rezultat din decolmatare, format din mâl și pietre, va rămâne pe loc și va reprezenta fundația viitoarelor apărări de mal”, au transmis reprezentanții Primăriei.

Imagine din Parcul Herăstrău din București (iulie 2026). Foto: Vlad Chirea / Libertatea.Icon photoVEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 36

Apa a fost scoasă, muncitorii lipsesc de pe șantier

Doar că, la fața locului, șantierul pare să fi intrat într-o pauză înainte ca lucrările propriu-zise să înceapă.

Cuva lacului este aproape complet golită de apă, însă în interior nu lucrează niciun utilaj, iar muncitori nu sunt de văzut. Deocamdată, cea mai spectaculoasă etapă a proiectului rămâne chiar dispariția apei.

Miza investiției este însă una importantă. Apărările de mal ale Lacului Herăstrău nu au fost niciodată reabilitate de la construirea lor, în 1938, în timpul domniei Regelui Carol al II-lea.

Parcul Herăstrău în 1960. Fototeca Azopan
Parcul Herăstrău în 1960. Fototeca Azopan

După aproape nouă decenii, structurile sunt considerate vulnerabile, iar autoritățile spun că lucrările sunt necesare pentru siguranța vizitatorilor.

În paralel cu pregătirea șantierului, specialiștii au finalizat și inventarierea arborilor aflați în zona intervenției.

Aproximativ 1.600 de copaci se află pe traseul lucrărilor de consolidare. Dintre aceștia, 103 urmează să fie defrișați, fiind înclinați periculos spre mal, iar alți 91 vor fi toaletați.

Ciprian Ciucu vrea să scape de construcțiile ilegale din parc

Primarul Capitalei, Ciprian Ciucu, vorbește despre un plan mult mai amplu de refacere a întregului parc.

În aprilie, acesta critica ceea ce numea „o cacofonie ridicolă de mobilier urban”, enumerând existența a patru tipuri diferite de coșuri de gunoi, șase modele de bănci și trei tipuri de stâlpi de iluminat.

Herăstrău, transformat într-un șantier fără utilaje. Lacul a fost golit aproape complet

Edilul spune că intenționează să elimine și numeroasele construcții comerciale pe care le consideră ilegale, de la tonete cu popcorn până la tarabe cu jucării, subliniind însă că aceste măsuri fac parte dintr-un proiect separat de modernizarea lacului.

Viziunea sa merge însă mult mai departe.

„Vom lua alee cu alee, stâlp cu stâlp, bancă cu bancă și, împreună cu arhitecți și alți profesioniști, vom stabili cum trebuie să arate acest parc. Vom avea un studiu care să-i redefinească și să-i reintegreze toate funcțiunile: Teatrul de Vară, debarcaderul, Grădina Japoneză, pumptrack-ul și celelalte zone”, spune Ciprian Ciucu.

Teatrul de Vară și Grădina Japoneză intră în modernizare

După această etapă de evaluare ar urma proiectarea completă a parcului, cu mobilier urban unitar, în stil clasic, potrivit statutului Herăstrăului de parc-monument, plantări de arbori care să ofere umbră generațiilor viitoare și refacerea identității spațiului verde.

În planurile administrației intră și readucerea în proprietatea Municipiului București a terenurilor despre care primarul afirmă că au fost „furate” din parc de-a lungul timpului.

Imagine din Parcul Herăstrău din București (iulie 2026). Foto: Vlad Chirea / Libertatea.
Imagine din Parcul Herăstrău din București (iulie 2026). Foto: Vlad Chirea / Libertatea.

Totodată, Primăria Generală a anunțat intenția de a transfera Teatrul de Vară în administrarea ALPAB. În prezent, acesta se află în administrarea Teatrului „Constantin Tănase”.

Și Grădina Japoneză ar urma să fie complet regândită. Primarul spune că va apela inclusiv la un peisagist din Japonia pentru reamenajarea unuia dintre cele mai cunoscute colțuri ale Herăstrăului.

Până atunci însă, imaginea care domină parcul este cea a unui lac fără apă și a unui șantier care încă își așteaptă utilajele.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE ȘTIRILE ZILEI

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro

Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații
Comentarii (1)
Avatar comentarii

Omega 12.07.2026, 14:14

Ar trebui să importăm și niște norvegieni. Ei sunt specialiștii care trag la rame fără apă. În altă ordine, vă dați seama ce afacere la orizont să uniformizezi băncile, stâlpii, coșurile de gunoi. Fundul nu se poate odihni pe bănci cu trăsături diferite iar gunoiul sare din coșurile care nu sunt identice.

Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.