Mutat tocmai din Capul Verde în România, un tânăr a rămas șocat de cum vorbesc românii și peste ce a dat aici: „Am sărit din lac în puț”

O discuție cu Félix Mathaus Lima Santos, 32 de ani, este un pansament atunci când vezi viața în culori reci. Actualul fundaș central al Petrolului Ploiești a adunat un an și jumătate în Liga 1, dar de-abia s-a putut bucura de patru sau cinci salarii aici, nici el nu mai știe exact. A fost la Gaz Metan Mediaș, echipă ce a intrat în colaps în primăvara lui 2022, „găzarii” nu stau nici ei prea bine cu finanțele.

Totuși, jucătorul născut în exotica insulă Capul Verde zâmbește și râde. Cu toate că își spune păsul încă de la primul dialog, într-o română bună de tot. La aproape 6.000 de kilometri de locurile natale, după ce a trăit multă vreme în Portugalia, africanul a venit pentru o viață mai bună și o carieră în România. Doar că încă norocul fuge de el, și el se amuză de acest detaliu, speră măcar să fie sănătos, fiindcă s-a mai ales și cu o accidentare grea în primăvara anului trecut.

Republica Capului Verde este situată în arhipelagul cu același nume din Oceanul Atlantic, în largul coastelor Africii de Vest, la sud de arhipelagul portughez Madeira. Insulele, anterior deșertice, au fost descoperite de navigatorii portughezi în secolul al XV-lea și au fost colonizate de aceștia. A devenit un stat independent în 1975, potrivit Wikipedia.

Într-un interviu acordat Libertatea, apărătorul „lupilor” ploieșteni a dezvăluit cum viața din România i-a fost creionată în detalii negative, chiar dacă el încearcă să absoarbă ceea ce e pozitiv din toată experiența.

Libertatea: Felix, ești fericit în România?
Félix Mathaus: Da, sunt bine, dar pot fi și mai bine.

– Ce-ți place aici?
– Fotbalul. Dar încă am probleme cu salariile. N-am trecut nici peste problemele de la Mediaș, mai sunt și la Ploiești.

– Câte salarii mai ai de luat de la Mediaș?
– Deși le-am pus cruce, opt sau nouă. M-am întors în România pentru că mi-a plăcut campionatul și țara, dar să știți că nu mi-e prea ușor. Eu tot sper să iasă bine.

Recomandări

Culisele planului privind retragerea lui Piedone. Negocieri la cuțite între PSD și partidul lui Dan Voiculescu

– Cât timp ți-a luat să înveți româna?
– Un an. Cu băieții în vestiar. Mie îmi place să învăț. Cu toate că mai greșesc, nu e foarte ușor să vorbești corect o limbă străină.

– Stai liniștit, că greșesc și românii!
– Da, da, am observat.

„Românii își bagă picioarele în ele de probleme”

– Ce-ți place cel mai mult la români?
– Pot să zic că e calm. Adică e o viață calmă, relaxată, chill. Oamenii nu se gândesc la crime, la lucruri urâte. Cred că d-asta îmi place România. Românii își bagă picioarele în ele de probleme! Cred că m-am exprimat bine. Nu-și bat capul cu problemele, și cei ce au bani, și cei ce nu au. Lasă, merge și-așa! Am zis bine expresia? În Capul Verde, la fel, nu-și face nimeni griji, dar acolo nu sunt nici măcar atâția bani ca aici.

– Ce nu-ți place la români?
– Înjură mult, mult. Doamne, aveți multe înjurături! Cu de toate… În rest, parcă mi se pare că un pic, un pic zic, unii români mint.

– Adică?
– Mă refer strict la unii oameni din fotbal, promit ceva, niște salarii, dar nu se țin de cuvânt. Dar nu ar trebui să generalizez, e vorba despre cei care nu plătesc la timp.

Ce a observat la unele femei din România

– E ceva ce te-a șocat sau te-a surprins la români?
– Eee, ce pot să zic?! Amuzant și nu prea (râde). Nu știu chestia asta cu respectul, unele femei se uită la alți bărbați, chiar dacă au o relație. Încă o chestie comună cu Capul Verde. În Portugalia, nu e așa. Acolo, ți se spune direct: „Sunt cu iubitul, cu iubita!”, totul se oprește acolo. La voi, la noi, în Africa, se dă prea mult nas relațiilor în afara relațiilor.

„Nu știu cât mai pot rezista, am trăit din economii”

– Unde te-ai simțit mai bine, la Mediaș, în Transilvania, sau la Ploiești, viața mai tumultuoasă, mai aproape de București?
– Mi-a plăcut mult de tot la Mediaș, oraș mic, toată lumea se cunoaște cu toată lumea. (râde) Deși eu practic am plătit să joc acolo, că dacă n-am luat salariile. Aveam prieteni mulți, fotbaliști, la echipă, eu, Francisco Junior, Izata, Irobiso, Yuri, care acum sunt la diverse alte formații din România. Am legat repede prietenii, ne-au unit și problemele, și eram zi de zi împreună. Practic, am învățat româna împreună.

– Te vezi continuând mai mulți ani în România?
– Eu sunt sincer. Dacă vor continua problemele cu banii…. (râde) Există vorba aia la voi: am sărit din lac în fântână. Dacă vor continua problemele financiare și la Petrolul Ploiești, nu știu cât pot rezista. Am vorbit cu viitoarea soție, am convenit să mai rămân aici, să încerc… Am avut un an teribil, m-am și accidentat rău, nu aveam bani, eram cu probleme medicale.

– Din ce ai trăit?
– Din economiile pe care le-am făcut dinainte. Din banii pe care-i strânsesem înainte de Mediaș. În 2022, am trăit doar din promisiuni: „Hai că vin banii, hai că vin!”. Mai eram și singur la apartament, fără ajutor, nici duș nu puteam face ca lumea. Simțeam că o iau razna. Eu râd când vorbesc cu tine, dar am trăit din iluzii.

„Ne chinuim împreună, râd și eu”

– Văd că psihic nu pari, tu zâmbești când vorbim.
– Păi ce să fac?! Mi-e greu tare. Muncesc un an și jumătate aici, în România. Din 18 luni cred că am luat patru sau cinci salarii. Ce vrei să fac?! Nu vreau să mă gândesc că va continua tot în rău, că mă duc în cap.

– Cât mai reziști?
– (râde) Nu te lua după zâmbetul meu, dar dacă mai aud că iar se repetă problemele cu banii, dacă mai aud cuvântul „faliment”, cred că o iau la fugă. Sincer, habar n-am ce să mai fac. În Portugalia, chiar dacă se strâng 3-4 luni de restanțe, știi că apoi primești banii. Aici, în România, rămâne o enigmă. Începi cu probleme și continui cu mari probleme.

– Dar cu românii, în viața de zi cu zi, cum te înțelegi?
– Îți dai seama că dacă m-am întors aici, în ciuda marilor probleme financiare, apreciez oamenii. Ei te ajută, nu se uită urât la tine, sunt primitori. (râde) Ne chinuim împreună, și românii, și străinii.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro