29 mai, data la care ar putea primi decizia

Deși Judecătoria Sectorului 4 i-a respins, pe 16 martie 2026, a doua cerere de eliberare, instanța a fixat un termen scurt de reiterare – 29 mai – astfel încât israelianul ar putea ieși din pușcărie în luna iunie.

În întreaga lui carieră infracțională, care s-a întins pe parcursul a 25 de ani, Nati Meir a produs prejudicii de sute de mii de euro prin înșelăciune și evaziune fiscală, pe care – spun procurorii – nu le-a plătit nici până în prezent.

În 2009, când cocheta cu politica și se visa președintele României, Nati Meir și-a plătit cu bani falși campania electorală. Anterior, fusese implicat ca om de afaceri în mai multe înșelăciuni cu locuri de muncă în Israel, iar apoi a fost vizat de un dosar de trafic de influență, după ce lua bani cu promisiunea de a interveni pe lângă judecători.

Nati Meir poate fi eliberat mai devreme din pușcărie chiar și fără să plătească prejudiciile stabilite în urma multiplelor condamnări, potrivit „principiului legii mai favorabile”, care se aplică atunci când de-a lungul timpului intervin mai multe modificări legislative.

În cazul liberării înainte de termen, judecătorii au stabilit că lui Nati Meir i se aplică prevederile vechiului Cod penal (din 1969), care instituie ca obligații pentru condamnat doar executarea a jumătate din pedeapsă și „dovezi temeinice de îndreptare”.

În schimb, Legea 286/2009 i-ar fi impus lui Nati Meir să execute cel puțin 2/3 din pedeapsă (deoarece are o condamnare mai mare de 10 ani) și să plătească obligațiile civile instituite prin deciziile definitive ale instanțelor.

Avocat: „Nati Meir a avut o conduită ireproșabilă”

La termenul din data de 10 martie 2026, avocatul lui Nati Meir a solicitat Judecătoriei Sectorului 4 admiterea cererii de liberare condiționată, pentru următoarele argumente:

  •  „(…) Până în luna mai a anului 2025 petentul a executat jumătate din fracţia de pedeapsă, respectiv 1/2 din întreaga hotărâre de condamnare.
  •  În continuare, precizează că petentul are vârsta de 70 de ani, iar pe parcursul executării pedepsei acesta nu a fost sancţionat disciplinar niciodată, după ce a început executarea acestui mandat de executare.
  • Sancţiunile cu privire la care se face referire în caracterizarea depusă la dosarul cauzei de către penitenciar se referă la sancţiuni din vechile mandate de executare a pedepsei. (A avut o – n.r.) conduită ireproşabilă.
  • Adaugă faptul că petentul are o relaţie de concubinaj, dar şi numeroase probleme medicale şi are nevoie de îngrijire specială, respectiv o persoană care îl ajută să îşi administreze tratamentul.
  • Față de aspectele menţionate, susţine că sunt îndeplinite toate condiţiile prevăzute de lege pentru a se dispune liberarea condiţionată”, se arată în Încheierea de ședință din data de 10 martie 2026.

Procuror: „Are multiple antecedente penale cu prejudicii neachitate”

La același termen de judecată, procurorul de ședință a cerut respingerea ca nefondată a cererii de liberare condiționată formulate de Nati Meir, apreciind că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege:

  • „Petentul se află la a doua analiză în Comisia pentru liberare condiționată din cadrul Penitenciarului Bucureşti-Jilava, unde s-a apreciat că se impune din nou amânarea discutării liberării condiţionate cu 4 luni, întrucât timpul a fost insuficient pentru atingerea scopului pedepsei, iar implicarea a fost insuficientă în ceea ce privește programele de reintegrare socială, petentul refuzând să semneze procesul-verbal din data de 29.01.2026, prima analiză fiind efectuată în luna iunie 2025.
  • În ceea ce priveşte durata pedepsei, menţionează că acesta se află în executarea unei pedepse rezultante de 11 ani închisoare care a început la 27.12.2024 și care expiră la data de 07.11.2030, iar instanța ar trebui să țină cont de durata de timp efectiv executată, de puțin peste 1 și 2 luni, dar și data la care urmează să expire pedeapsa, perioada rămasă de executat fiind de aproximativ 4 ani și 9 luni închisoare.
  • În continuare, susţine că petentul are multiple antecedente penale care se reflectă de altfel și în cuantumul pedepsei de executat, cu consecințele producerii unor prejudicii însemnate, fără demersuri în ceea ce privește achitarea acestora.
  • Adaugă că, acesta a mai beneficiat de instituția liberării condiționate la data de 09.03.2016, din executarea unei pedepse rezultante de 10 ani închisoare, după care s-a sustras de la judecarea cauzei (…).
  • Analizând programele și activitățile  educaționale, constată că de la ultima analiză în comisie, petentul a avut o conduită adecvată regulilor și normelor sistemului penitenciar, iar în esență nu s-a remarcat printr-o participare și implicare activă în cadrul programelor și concursurilor tematice, decât într-o mică măsură.
  • Referitor la situația medicală, sănătate previzibilă sau vârsta consideră că acestea nu pot constitui un impediment obiectiv în realizarea acestui deziderat,  dar de aceste aspecte se poate ține cont când avem în vedere participarea la activități lucrative.
  • De asemenea, apreciază că nu se poate face abstracție de istoricul sancțiunilor și recompenselor pe parcursul executării pedepsei, ceea ce denotă o conduită negativă per total.
  •  Astfel, învederează că nu poate conchide că scopul executării pedepsei, prin care se urmărește formarea unei atitudini corecte față de ordinea de drept și față de regulile de conviețuire socială, a fost atins pe deplin.
  • În plus, adaugă că împlinirea fracției prevăzute de lege, precum şi adoptarea unui comportament adecvat în raport cu regulile si normele instituționale penitenciare creează doar o vocație la liberarea condiționată a persoanei private de libertate și nu un drept.
  • Face precizarea că un comportament corespunzător, firesc al unui deținut într-un penitenciar nu poate fi suficient și nu face dovada unei schimbări de atitudine față de valorile sociale ocrotite de legea penală și de consecințele încălcării lor, mai ales în condițiile în care acesta nu a avut o activitate infracțională sporadică, ci dimpotrivă”, a arătat reprezentantul Parchetului.

Instanța: „Trebuie să-și intensifice eforturile de reeducare până pe 29 mai”

Nati Meir se visa președintele României în 2009. Foto: Libertatea
Nati Meir se visa președintele României în 2009. Foto: Libertatea

Judecătoria Sectorului 4 a respins a doua cerere de liberare condiționată formulată de Nati Meir, însă i-a acordat un termen mai scurt de reiterare a solicitării, ceea ce înseamnă că acesta are șanse mari să părăsească penitenciarul în luna iunie.

Iată ce a reținut judecătorul fondului în motivarea din 16 martie 2026:

  • „(…) Instanţa reţine că la acest moment nu se impune liberarea condiţionată a petentului, chiar dacă acesta a îndeplinit fracţia prevăzută de lege, deoarece faţă de acesta funcţiile pedepsei nu au fost realizate, impunându-se ca acesta să-şi intensifice eforturile în ceea ce priveşte formarea unei atitudini de respect faţă de valorile sociale şi ordinea de drept.
  •  Simpla trecere a timpului în penitenciar nu poate duce în niciun caz automat la acordarea beneficiului liberării condiţionate, în condiţiile în care petentul nu s-a evidenţiat în vreun fel la locul de deţinere, acolo unde ar fi trebuit ca funcţiile pedepsei să fie îndeplinite faţă de acesta, iar el ar trebui să fie redat societăţii cu convingerea că se va reintegra şi nu va mai încălca ordinea de drept.
  • De asemenea, trebuie observat şi faptul că există un risc destul de ridicat ca petentul să nesocotească regulile de drept penal în cazul în care nu există garanţii certe a unei reeducări a comportamentului acestuia, având în vedere natura faptelor săvârșite de către petent şi existenţa unei obişnuinţe infracţionale din partea petentului. Astfel, petentul este cunoscut cu antecedente penale.
  • Totodată, instanța, deși nu neagă aspectele privind situația personală a petentului, respectiv starea sa de sănătate, reține că circumstanțele personale, privite în mod singular, nu pot conduce la adoptarea unei alte soluții, în condițiile în care legea prevede alte mijloace procesuale pentru întreruperea unei pedepse cu închisoarea pentru considerente de ordin medical.
  •  Prin urmare, instanţa apreciază că la acest moment nu se impune liberarea condiţionată a petentului şi, faţă de cele reţinute mai sus, cererea va fi respinsă ca nefondată.
  • Instanţa va fixa termen de reiterare a cererii la data de 29.05.2026, considerând că fixarea acestui termen îl poate ajuta pe petent să înţeleagă că pentru a putea beneficia de instituţia liberării condiţionate trebuie să-şi intensifice eforturile de reeducare, să participe la activităţi care îl pot ajuta să se reintegreze în societate, nefiind de ajuns doar faptul că acesta nu a cauzat probleme deosebite în penitenciar până în prezent”, se arată în Hotărârea 833/2026 a Judecătoriei Sectorului 4.

A fugit din țară înainte să fie condamnat la 11 ani de închisoare

Reamintim că Nati Meir a fost adus în țară din Grecia, pe 27 decembrie 2024, după ce israelianul a fost prins și identificat cu o lună mai devreme, în timp ce se afla pe insula Rhodos.

Afaceristul, cu cetățenie româno-israeliană, a fugit din țară în 2016, simțind că se apropie finalul unui proces de înșelăciune.

În 2019, Nati Meir s-a ales cu un mandat european de arestare emis pe numele lui, după o ultimă condamnare care totaliza 11 ani de închisoare pentru înșelăciune, trafic de influență și luare de mită.

Condamnarea definitivă, pronunțată de Curtea de Apel Brașov în 2017, îngloba și resturi din pedepsele rămase neexecutate după ce Nati Meir a fost eliberat condiționat.

Politicianul Nati Meir l-a plătit cu bani falși pe Adi Minune

În anul 2010, Tribunalul București l-a condamnat pe Nati Meir la 7 ani de închisoare pentru înșelăciune.

Cu un an înainte, israelianul a înșelat mai multe persoane, între care și pe Adi Minune, pe care le-a plătit cu bancnote fără valoare financiară, strânse în teancuri și legate cu o bandă de hârtie, pentru a nu se vedea mențiunea „specimen”.

  • În anul 2009, manelistul Adi Minune a primit „contravaloarea” a 70.000 de euro în bancnote „specimen” pentru imnul de campanie pe care l-a compus special pentru Nati Meir, care candida la alegerile prezidențiale.
  • Diferența de până la 120.000 de euro (pentru o serie de concerte) a fost plătită de israelian cu ajutorul unui cec fără acoperire.
  • Tot în 2009 a mai fost identificată o persoană cu care Nati Meir încheiase un contract de împrumut cu garanţie imobiliară, sens în care aceasta îi achitase, prin virament bancar, un comision de acordare a creditului.
  • În fapt, Meir nu avea intenţia de a executa obiectul contractului, ci numai de a încasa comisionul de acordare în cuantum de aproximativ 50.000 de lei.

Cam în același mod au fost înșelate și alte persoane, membri ai comunității rome, care voiau să împrumute bani de la Nati Meir. Israelianul le cerea un comision, iar apoi acesta ori nu le mai dădea nimic, ori le dădea bancnote „specimen”.

Afaceristul Nati Meir: Înșelăciuni cu locuri de muncă în Israel

În anul 2010, Tribunalul București l-a condamnat pe Nati Meir la 7 ani de închisoare pentru înșelăciune.
În anul 2010, Tribunalul București l-a condamnat pe Nati Meir la 7 ani de închisoare pentru înșelăciune.

Curtea de Apel Bucureşti l-a condamnat definitiv pe Nati Meir, în data de 12 iunie 2014, la 7 ani de închisoare cu executare în dosarul în care era acuzat de înşelare a mai multor persoane, cărora le promisese că le trimite la muncă în Israel.

Pe fond, Nati Meir fusese condamnat de Tribunalul București la 4 ani de închisoare cu executare.

  • Judecătorii au admis cererile a 71 de persoane înșelate de Nati Meir cu sume care porneau de la câteva sute de lei și ajungeau până la câteva mii de dolari sau euro, prejudiciul total ridicându-se la 40.000 de dolari, 44.000 de lei și 5.400 de euro.
  • Pe de altă parte, în calitate de asociat unic la firma Orwalsam Trading, în perioada 2000-2002, Nati Meir s-a sustras de la plata taxelor și impozitelor, diminuand cu bună știință veniturile societății cu 21 de miliarde de lei vechi (600.000 de euro).
  • În perioada 2000-2005, Nati Meir ar fi indus în eroare, cu ocazia încheierii și executării contractelor de mediere a forței de muncă, un număr de 129 de persoane, cărora le-a produs un prejudiciu de 390.539 de lei (110.000 de euro).

Dosarul de trafic de influență pe lângă judecători din Galați

Pe 28 februarie 2014, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie l-a condamnat pe Nati Meir la o pedeapsă de 4 ani de închisoare pentru săvârşirea a două infracțiuni concurente de trafic de influență, din care una în formă continuată.

De asemenea, instanța supremă l-a condamnat, tot atunci, pe Or Meir, fiul lui Nati Meir, la o pedeapsă de 2 ani de închisoare cu suspendare pentru complicitate la trafic de influenţă şi complicitate la cumpărare de influenţă, ambele în formă continuată.

  • În cursul anului 2008, Nati Meir, în calitate de deputat în Parlamentul României, a pretins de la o denunţătoare suma de 50.000 de euro în schimbul influenţei pe care susţinea că o poate exercita asupra magistraţilor-judecători din cadrul Tribunalului Galaţi, pentru ca aceştia să dispună revocarea măsurii arestării preventive şi judecarea în stare de libertate a denunţătoarei, în dosarul penal în care aceasta fusese trimisă în judecată pentru infracţiunile de constituire a unui grup infracţional organizat şi înşelăciune.
  • De asemenea, în cursul anului 2009, cât şi în lunile martie-aprilie 2010, Nati Meir, prin intermediul fiului său, Meir Or, a pretins suma totală de 65.000 de euro de la cinci denunţători în schimbul influenţei pe care susţinea că o poate exercita asupra magistraţilor-judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie care judecau două dosare penale în care denunţătorii fuseseră trimişi în judecată pentru infracţiunile de constituire a unui grup infracţional organizat şi înşelăciune, respectiv complicitate la luare de mită, pentru a dispune revocarea măsurii arestării preventive şi judecarea în stare de libertate, respectiv condamnarea la pedepse cu suspendare a executării.
  • La data de 22 aprilie 2010, fiul israelianului, Or Meir, a fost prins în flagrant delict imediat după primirea sumei de 20.000 de euro de la unul dintre denunţători, drept avans din suma pretinsă de tatăl său.

Procurorii mai arătau că, în scopul disimulării faptelor de corupţie, la îndemnul tatălui său, Or Meir, şi cumpărătorul de influenţă au încheiat un contract de împrumut fictiv.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE ȘTIRILE ZILEI

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro

Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații
Comentarii (1)
Avatar comentarii

CTDan 04.04.2026, 11:38

Bravo, acum specialii din magistratura trebuie să își dovedească loialitatea față de infractori, o relație clădită cu atâta trudă și negocieri de beneficii, susținute și aprobate de cei care conduc acest stat corupt, și în umbrela președinților , Klaus și Nicușor , acum, după câte se vede . Jecmăniți toata populația în interes personal. Felicitări tuturor.

Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.