Nicușor Dan contestă la CCR o altă lege inițiată de Silviu Vexer: „Aceste prevederi rămân neconstituționale”

Textul sesizării a fost publicat pe site-ul Senatului. Legea contestată a fost iniţiată de deputatul Silviu Vexler, preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România.

Modificările legislative introduc două noi articole în Legea 489/2006

1. Exercitarea fără drept a atribuţiilor de preot, rabin, imam sau a altor funcţii clericale ori monahale devine infracţiune.
2. Cultele primesc dreptul exclusiv asupra modalităţilor religioase de cinstire a persoanelor canonizate, beatificate sau recunoscute ca simboluri identitare proprii.

Preşedintele consideră că legea încalcă mai multe principii constituţionale.

Motive de neconstituţionalitate ale legii care modifică Libertatea Religioasă

Nicușor Dan argumentează că legea încalcă articolele 1, 29, 30, 73, 76 şi 147 din Constituţie, precum şi articolul 7 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

Un motiv principal de îngrijorare este posibilitatea ca Secretariatul de Stat pentru Culte să stabilească noi funcţii clericale sau monahale la cererea cultelor. Preşedintele susţine că acest lucru ar permite definirea conţinutului unei infracţiuni prin acte administrative, nu prin lege.

„Astfel, se creează posibilitatea Secretariatului de Stat pentru Culte să stabilească, la cererea cultelor, alte funcţii clericale sau monahale asimilate celor de preot, rabin sau imam”, se arată în sesizarea lui Nicușor Dan.

Alt aspect criticat este folosirea unor termeni vagi, care ar putea fi definiţi ulterior prin acte administrative. Acest lucru ar încălca standardele de calitate a legii, conform articolului 1 din Constituţie.

Enumerare incompletă a funcţiilor religioase

Preşedintele mai reproşează faptul că legea enumeră incomplet funcţiile clericale şi monahale. Sunt menţionaţi explicit doar preoţii, rabinii şi imamii, ignorând alte titulaturi specifice celor 18 culte recunoscute legal în România.

„Concret, altor culte religioase recunoscute prin lege le sunt specifice alte titulaturi, cum ar fi: muftiu (în cazul Cultului musulman), slujitor duhovnicesc/păstor (în cazul Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România), bătrân (în cazul Organizaţiei Religioase Martorii lui lehova)”, se precizează în sesizare.

Nicușor Dan argumentează că toate aceste titulaturi ar trebui incluse în lege, deoarece valoarea socială protejată prin incriminarea exercitării fără drept a unei profesii este aceeaşi, indiferent de denumirea funcţiei.

Atribuţii stabilite prin statute interne

O altă critică se referă la faptul că legea incriminează exercitarea fără drept a atribuţiilor specifice funcţiilor clericale sau monahale. Însă, în multe cazuri, aceste atribuţii nu sunt stabilite prin lege, ci prin statutele şi codurile canonice ale cultelor.

Aceste statute sunt recunoscute prin hotărâre de Guvern, la propunerea Secretariatului de Stat pentru Culte. Preşedintele consideră că acest aspect ridică probleme de constituţionalitate.

Încălcarea libertăţii religioase şi de exprimare

În final, Nicușor Dan critică acordarea unui drept exclusiv cultelor asupra modalităţilor religioase de cinstire a anumitor persoane. El consideră că acest lucru încalcă atât libertatea religioasă, cât şi libertatea de exprimare garantate de Constituţie.

Preşedintele argumentează că o astfel de prevedere ar putea limita dreptul indivizilor de a-şi manifesta credinţa în afara cadrului instituţional al cultelor recunoscute.

Prima lege contestată de Nicușor Dan la CCR în mandatul său

Nicușor Dan a sesizat neconstituționalitatea unei alte legi inițiată de Silviu Vexer la Curtea Constituțională pe 10 iulie 2025, contestând legea care modifică și completează Ordonanța de Urgență nr. 31/2002 privind interzicerea organizațiilor, simbolurilor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob.

Nicușor Dan a sesizat Curtea Constituțională, argumentând că legea cuprinde termeni neclari precum „legionar” sau „fascist”, ceea ce ar putea duce la interpretări arbitrare și eventuale abuzuri de aplicare. El a invocat riscul încălcării unor principii constituționale legate de claritatea, previzibilitatea și calitatea legii.

Președintele a reclamat, de asemenea, că modificările se pot face prin acte administrative, nu doar prin lege, ceea ce, în opinia sa, ar reprezenta un pericol suplimentar privind definirea faptelor incriminate.

CCR a respins sesizarea de neconstituționalitate a lui Nicușor Dan, considerând că legea este clară, precisă și predictibilă, având un scop legitim de a proteja valorile democratice, demnitatea umană și drepturile fundamentale prin mijloace penale.

Curtea a subliniat că relativizarea regimurilor fasciste, legionare și naziste din punct de vedere juridic nu este acceptabilă, având în vedere caracterul criminal istoric al acestora.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro