Noi reglementări privind folosirea dronelor, valabile din 2023
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Până în urmă cu câțiva ani imortalizam cele mai importante momente din viața noastră folosind camere video și camere foto digitale. Apoi au apărut smartphone-urile care au adus și încă aduc în buzunarele fiecăruia dintre noi amintiri de neuitat.
Cuprins:
- Ce legislație guvernează utilizarea dronelor în România
- La ce înălțime poate fi ridicată o dronă în România
- Care sunt principalele prevederi legislative referitoare la drone
- Cum se înregistrează o dronă pe platforma AACR
- Unde poți filma sau fotografia cu o dronă
- Ce performanțe oferă dronele de uz personal
De ceva vreme, însă, drona a devenit noul trend în materie de film și fotografie, mai ales în rândul amatorilor, acestea aducând ceva nou pe cât de inedit, pe atât de diferit. Unul dintre avantajele dronei este acela că oferă perspective complet inaccesibile cu alte instrumente de filmat sau de fotografiat, și asta datorită camerelor cu care sunt dotate și care surprind imagini aeriene care de cele mai multe ori te lasă cu gura căscată.
Asemenea telefoanelor mobile de ultimă generație, care sunt în clipa de față principalul instrument de muncă pentru majoritatea dintre noi, și drona reprezintă obiectul muncii mai ales pentru producătorii și realizatorii de conținut video și pentru fotografii care vor să fotografieze lumea de sus și să ofere, astfel, cadre unice de la evenimente precum nunți, botezuri sau petreceri aniversare, iar, mai, nou şi în alte domenii precum agricultura și industria.
Cele mai multe drone disponibile în prezent pe piața de profil sunt mici și cântăresc foarte puțin, părând mai degrabă niște jucării nevinovate decât gadgeturi. Cu toate acestea, în România, dar și la nivelul Uniunii Europene, este în continuare ilegal să decolezi şi să aterizezi o dronă oricum, oricând și oriunde. Dacă ești începător în ceea ce privește pilotarea dronelor ar trebui să te familiarizezi cu câteva aspecte. În acest articol îți vom spune care sunt prevederile legale în vigoare referitoare la utilizarea dronelor de uz personal, și ce performanțe pot oferi acestea.
Ce legislație guvernează utilizarea dronelor în România
În vederea respectării unor reguli specifice și determinării condițiilor de folosire a dronelor, Agenția Europeană de Siguranță a Aviației (EASA) a elaborat un set de norme comune care sunt valabile și trebuie respectate pe întregul teritoriu al Uniunii Europene.
Astfel, la sfârșitul anului 2020 au intrat în vigoare noile prevederi legislative în ceea ce privește utilizarea, înregistrarea și zborul cu dronele de uz personal. Este vorba despre regulamentul UE nr. 2019/947 privind normele europene și procedurile de operare a aeronavelor fără pilot la bord, care reglementează modul în care va evolua zborul cu aeronave fără pilot în următorii ani.
Noile reglementări se bazează pe o evaluare a riscului de exploatare și stabilesc un echilibru între obligațiile producătorilor de drone și cele ale operatorilor în ceea ce privește siguranța, respectarea vieții private, protecția mediului și împotriva zgomotului, precum și securitatea. Regulamentul presupune două etape de modificări. Prima dintre acestea se va derula până la sfârșitul acestui an, iar cea de-a doua se va desfășura după 2023, atunci când marii producători de drone vor trebui să țină cont de noile criterii de clasificare ale acestor dispozitive de zbor. Actul legislativ care reglementează zborul cu drone este Legea nr. 21/2020 – Codul aerian al României.
La ce înălțime poate fi ridicată o dronă în România
Înălțimea maximă de zbor a unei drone în România este de 120 de metri. Totuși, se vor efectua verificări în zonele geografice UAS pentru a vedea dacă există o limită inferioară mai mică în zona unde urmează să înalți drona. Zonele geografice UAS pot fi vizualizate pe site-ul Romatsa.
În cazul în care ești nevoit să înalți drona pentru a evita un obstacol situat dincolo de limita de 120 de metri, vei avea voie să faci acest lucru, însă doar până la cel mult 15 metri deasupra înălțimii respectivului obstacol și numai dacă există o cerere explicită din partea proprietarului obstacolului (spre exemplu, se poate încheia un contract cu acel proprietar). În acest caz, poți zbura pe o distanță orizontală de 50 de metri de obstacol, potrivit SkyLineDrones.ro.
Când operezi drona într-o regiune deluroasă, înălțimea maximă la care ar trebui să o menții este tot de 120 de metri, însă față de cel mai apropiat punct al solului. Concret, dacă decolezi drona din vârful unui deal, în momentul în care menții drona la înălțimea legală maximă admisă deasupra punctului de decolare, vei zbura de fapt la o distanță mai mare de 120 de metri deasupra bazei dealului.
Se preconizează ca în viitorul foarte apropiat toate dronele să fie echipate cu un sistem „transponder” similar cu cel cu care sunt echipate aeronavele, care să anunțe în timp real poziția dronei pentru a preîntâmpina producerea accidentelor.
Care sunt principalele prevederi legislative referitoare la drone
În conformitate cu legislația în vigoare, dronele de uz personal trebuie să îndeplinească anumite condiții pentru a putea fi folosite pe teritoriul României, și anume:
- În funcție de greutate, dronele se împart în trei categorii: sub 250 de grame, între 250 de grame și 2 kilograme și, respectiv, între 2 și 25 de kilograme. Începând cu anul curent dronele sunt clasificate cu indicative de la C0 la C4, diferențierea făcându-se tot în funcție de greutate;
- Toate dronele trebuie înregistrate la Autoritatea Aeronautică Civilă Română (AACR), iar procesul de îregistrare pe platforma instituției este gratuit. Pentru dronele de jucărie nu este necesară această înregistrare. În schimb, pentru dispozitivele mai grele de 250 de grame trebuie obținut un atestat în urma parcurgerii unei bibliografii online, care se obține tot gratuit;
- Există trei categorii de zboruri: „Open”, „Specific” și „Certified”. Prima dintre acestea se referă la zborurile efectuate în zonele declarate „deschise”, fără aprobări suplimentare, și cuprinde trei subcategorii: A1, A2 și A3, care sunt corelate cu greutatea dronei. Cea de-a doua categorie se referă la zborurile în zonele restricționate, pentru care trebuie aprobare de la AACR. În sfârșit, ultima categorie face referire la dronele de tip taxi, dronele de transport etc.
- Pilotul trebuie să mențină linia vizuală (VLOS) cu drona;
- Este interzisă transportarea mărfurilor periculoare cu drona, precum și aruncarea oricărui tip de articole din dronă;
- Drona trebuie să fie marcată cu numărul de înregistrare al operatorului.
Cum se înregistrează o dronă pe platforma AACR
Așa cum precizam anterior, pentru a putea utiliza o dronă de uz personal pe teritoriul țării noastre, aceasta trebuie înregistrată pe platforma AACR. În primul rând trebuie înregistrat proprietarul dronei, persoană fizică sau juridică, apoi urmează înregistrarea efectivă a dronei/dronelor care nu sunt replici (jucării) și care sunt dotate cu o cameră de tip foto, video, foto/video, cu sau fără microfon.
La final, vei primi un cod unic, denumit certificat de identificare, pe care va trebui să îl printezi și să îl afișezi pe dronă, într-un loc vizibil. Dronele fără etichetă de identificare au putut fi utilizate doar până la 1 Ianuarie 2023, potrivit AACR. Pentru înregistrare se percepe o taxă de 20 de euro, în timp ce tariful pentru emiterea certificatului de înmatriculare a unei drone este de 90 de euro.
În cazul în care deții o versiune de dronă a cărei greutate depășește 15 kilograme, în afara certificatului de identificare, va trebui să mai obții și un permis de zbor național (PZN). Un astfel de permis poate costa peste 500 de euro, iar prelungirea valabilității îți va scoate din buzunar circa 300 de euro. Dacă drona cântărește mai mult de 20 de kilograme, aceasta va trebui asigurată în caz de daune provocate terților.
Cu certificatul de înregistrare vei putea folosi drona/dronele în zonele Open. Dacă dorești să înalți drona într-una dintre zonele din categoria Specific, „AACR va solicita certificarea UAS […] aeronavele fără pilot la bord se vor înmatricula în conformitate cu procedura AACR”.
Practic, pentru fiecare zbor pe care vrei să-l efectuezi cu o dronă într-o zonă restricționată va fi necesară obținerea unei aprobări din partea AACR. Proprietarii de drone vor putea solicita orice informații printr-o cerere pe care o pot trimite pe adresa de email drone@caa.ro. Între timp, AACR a publicat și un ghid pentru utilizarea platformei online.
Unde poți filma sau fotografia cu o dronă
Atunci când înalți drona, este obligatoriu să nu o conduci fără să o vizualizezi clar și să respecți înălțimea maximă legală admisă. În plus, conform prevederilor Hotărârii de Guvern nr. 912/2010, decolarea și aterizarea dronelor în zonele intravilane și survolarea zonelor în care se află mulți oameni sunt interzise. Altfel spus, dacă vrei să fotografiezi sau să filmezi de sus o zonă unde se desfășoară un eveniment va trebui să obții aviz de la Ministerul Apărării Naționale.
În același timp, trebuie să știi că, în conformitate cu noul cod aerian, proprietarii de drone sunt obligați să înceteze activitatea pe care o desfășoară și să aducă de îndată drona la sol în clipa în care acesta observă apropierea de zona respectivă a unei aeronave cu pilot.
Totodată, dacă vrei să înalți drona de pe suprafața unei ape trebuie să știi că acest lucru este permis doar dacă apa se află în teren extravilan ori dacă proprietarul sau administratorul acelui teren a aprobat folosirea dronei în acea zonă.
Este important de știut că, în cazul în care terenul se află în perimetrul unui aeroport sau a unui aerodrom, vei putea folosi drona doar dacă ai primit aprobare din partea autorității de trafic aerian și ai stabilit cu aceasta o procedură de coordonare a activităților de zbor prin care să previi producerea de accidente.
Ce performanțe oferă dronele de uz personal
Dronele de uz personal de ultimă generație pot atinge viteze remarcabile, unele fiind capabile să zboare chiar și cu 50-60 km/h. Acestea dispun de moduri de zbor care limitează sau cresc viteza de decolare și de zbor.
De asemenea, unele modele de drone dispun de conectivitate Wi-Fi, ceea ce înseamnă că pot fi controlate de la distanță de pe o rază de 30 de metri. Dacă dispui de controllere prevăzute cu antene mai mari vei putea controla drona și de la o distanță mai mare. Dacă se întâmplă ca drona să iasă din raza de acțiune în timpul zborului, fie va reveni la tine, fie va zbura pe loc pentru a-ți oferi timp să reintri în raza de acțiune.
Dronele prezintă, însă, un mare dezavantaj, și anume oferă o autonomie redusă a bateriei, media generală situându-se undeva în jurul a 20 de minute. Explicația este foarte simplă: cu cât acumulatorul are o capacitate mai mare, cu atât este mai greu, iar drona va cântări mai mult și, implicit, va consuma mai multă energie. Dacă dorești ca zborul să fie mai lung va trebui să aduci drona la sol și să înlocuiești bateria consumată cu una „full”.
