Creveții asiatici au umplut Dunărea și lacul Razim și ar fi venit prin Ucraina: „Au explodat, nu că s-au înmulțit!”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
În urmă cu numai câțiva ani, apariția unui crevete asiatic în apele dulci din România era o curiozitate pentru pescari și cercetători. În vara lui 2026, situația arată cu totul altfel: specialiștii au găsit exemplare în număr foarte mare în Dunărea Inferioară și în complexul Razim, pescarii spun că îi prind frecvent, iar restaurantele din Delta Dunării au început deja să îi servească turiștilor. La Sarichioi, 100 de grame costă aproximativ 20 de lei.
Cuprins:
- Creveții asiatici au umplut Dunărea românească
- Cercetătorii i-au găsit în număr foarte mare în toate zonele verificate
- Nu sunt creveți de mare
- Cum a ajuns crevetele asiatic în Dunăre
- Primele exemplare documentate în România au apărut în 2021
- De ce se înmulțesc atât de repede
- Creveții au ajuns direct în restaurante
- Creveții asiatici au intrat deja în lanțul alimentar al Deltei
Creveții asiatici au umplut Dunărea românească
Specia se numește Macrobrachium nipponense, cunoscută drept crevetele oriental de râu. Este un crevete de apă dulce, originar din estul și sud-estul Asiei, răspândit natural în țări precum China, Japonia, Coreea și Vietnam. În România nu exista în mod natural și se pare că a ajuns aici după un drum de mii de kilometri, iar cercetările indică drept cea mai probabilă poartă de intrare spre Dunăre populațiile stabilite în Ucraina.
În numai câțiva ani, crevetele s-a adaptat atât de bine încât cercetătorii Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării, INCDDD, vorbesc acum despre un potențial invaziv important.
Cercetătorii i-au găsit în număr foarte mare în toate zonele verificate
În iunie 2026, o echipă a INCDDD a făcut o nouă campanie de monitorizare în sectorul Dunării Inferioare și în complexul lagunar Razim. Scopul principal era evaluarea ecosistemelor acvatice și a comunităților de pești. Cercetătorii au analizat apa, habitatele și au făcut pescuit științific, iar creveții au devenit imposibil de ignorat.
INCDDD a anunțat că, în toate locurile cercetate, a fost observat „un număr foarte mare de indivizi” de Macrobrachium nipponense. Institutul consideră că abundența lor indică un „potențial invaziv semnificativ”, cu posibile efecte asupra speciilor locale și asupra ecosistemelor, potrivit Radio România Constanța, care a publicat informarea cercetătorilor. Crevetele pare să fi colonizat rapid mai multe tipuri de ape dulci din bazinul Dunării Inferioare. Iar ceea ce oamenii de știință măsoară în teren este observat zilnic și de pescarii din Deltă.
Un pescar din zonă a descris pentru Observator situația de pe mal simplu: „Malul e full de creveți din aceștia”.
Nu sunt creveți de mare
La prima vedere, seamănă cu creveții pe care românii sunt obișnuiți să îi vadă în magazine sau restaurante. Diferența importantă este că Macrobrachium nipponense trăiește în apă dulce. Specia asiatică poate tolera însă și ape ușor sărate, o caracteristică importantă pentru a înțelege cum a reușit să se răspândească între bazine hidrografice diferite.
Un studiu publicat în 2022 în revista științifică BioInvasions Records, semnat de biologul Victor Surugiu de la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași, a documentat pentru prima dată științific prezența speciei în România și a reconstituit traseul probabil prin care a ajuns în bazinul Dunării.
Cum a ajuns crevetele asiatic în Dunăre
Povestea începe cu mult înainte ca pescarii români să îl găsească în capcanele lor. Specia a fost mutată de oameni din zona sa naturală și introdusă în diferite bazine din fosta Uniune Sovietică, în special pentru acvacultură. Studiul publicat în BioInvasions Records arată că, în 1986, crevetele a fost introdus intenționat în lacul de acumulare Kuchurgan, în Republica Moldova. Ulterior, s-a extins spre râul Turunciuc și Nistru.
Din 2008 era deja găsit în Delta Nistrului, limanul Nistrului și în ferme piscicole din apropiere. Cercetările genetice asupra populațiilor din regiune au indicat originea chineză a acestora. Pasul următor este extrem de important pentru România. Cercetătorii consideră că cea mai probabilă cale prin care specia a intrat în bazinul Dunării a fost transferul, accidental sau intenționat, din bazinul Nistrului în ferme piscicole din apropierea orașului Sarata, din Ucraina.
De acolo, creveții ar fi ajuns prin râul Sarata în limanul Sasic. Un canal care leagă Sasic de Dunăre le-ar fi permis apoi să pătrundă pe brațul Chilia. Studiul precizează clar că acesta este traseul considerat cel mai probabil, nu unul demonstrat exemplar cu exemplar. Din vara lui 2019 însă, Macrobrachium nipponense era deja găsit constant pe sectorul ucrainean al brațului Chilia.
Biologul Aurel Năstase, de la INCDDD, a explicat pentru Radio România Internațional că toleranța speciei la apă salmastră i-a permis să supraviețuiască inclusiv în zone cu apă mai sărată și să își continue extinderea spre Delta Dunării.
Primele exemplare documentate în România au apărut în 2021
În România, primele exemplare documentate în studiul științific au fost capturate în august 2021, într-o baltă din lunca Dunării, în zona Galați. Printre ele se aflau și femele cu ouă, un indiciu important că specia nu era doar în trecere, ci putea să se reproducă.
În noiembrie 2021, un mascul adult a fost prins într-o capcană pentru raci pe brațul Chilia, la Ceatalchioi. Iar în iulie 2022, pescarii raportau deja numeroase exemplare, inclusiv femele cu ouă și juvenili, în lacurile Ligheanca, Băclăneștii Mari și Fortuna din Delta Dunării. Cercetătorii cred că acestea au ajuns între brațele Chilia și Sulina inclusiv prin canalul Știpoc-Pardina. De atunci, răspândirea a continuat, iar monitorizările făcute de INCDDD în vara lui 2026 arată cât de mult s-a schimbat situația în numai câțiva ani.
De ce se înmulțesc atât de repede
Unul dintre marile avantaje ale crevetelui oriental este capacitatea foarte mare de reproducere. Femelele produc multe ouă și pot avea mai multe serii de pui, iar specia suportă mai bine decât s-ar fi crezut temperaturile scăzute din România. Aurel Năstase spune că „o singură femelă poate produce între șase și opt generații de juvenili”, iar rezistența la temperaturile din România îi mărește șansele de extindere.
Localnicii din zona Razim au observat și ei că numărul creveților crește foarte repede în perioadele cu apă caldă. Pescarul citat de Observator spune că, atunci când apa se răcește, creveții devin mai puțin vizibili, iar racii reapar. De aceea, nu se poate spune deocamdată că noua specie a eliminat racii din Dunăre sau din lacul Razim.
Creveții au ajuns direct în restaurante
În timp ce cercetătorii urmăresc cu atenție extinderea speciei, oamenii din Deltă au descoperit și partea ei comercială. Crevetele oriental este comestibil și este consumat de mult timp în Asia. Acum a ajuns și în meniurile restaurantelor din România.
În Sarichioi, județul Tulcea, restaurantele au început să ofere creveți de apă dulce prinși în zonă, iar o porție de 100 de grame costă aproximativ 20 de lei, potrivit unui reportaj Observator. Raportat strict la cantitate, asta înseamnă echivalentul a 200 de lei pentru un kilogram servit în restaurant, iar pentru turiști, crevetele venit din Asia a devenit astfel o curiozitate gastronomică locală.
Pentru pescari, poate deveni o nouă resursă. Ideea nu îi surprinde pe cercetători. INCDDD spunea încă de la primele apariții că specia poate fi crescută în ferme și ar putea ajunge să fie exploatată economic de locuitorii Deltei.
Creveții asiatici au intrat deja în lanțul alimentar al Deltei
Creveții asiatici sunt omnivori și se hrănesc cu larve, moluște, crustacee mici, alge și resturi vegetale, dar pot consuma și pești mici, iar cercetătorii verifică dacă afectează icrele și hrana speciilor locale. În același timp, au devenit deja hrană pentru știucă, șalău, somn, păsări și unele mamifere.
INCDDD continuă monitorizarea pentru a vedea impactul pe termen lung, iar primarul din Sarichioi descrie situația drept „un mic război” între noua specie și fauna locală.
![Raiul pe pământ! Mirela Vaida trăiește într-o casă de vis, cu 5 camere, perete de sticlă spre pădure și piscină de 30.000 €. Cum arată locuința vedetei [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/zgXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlLzlocWV1SVFQTU5YSGFPdVJ5dEhmRnhFdU5tZWk1cmNRUWR1YzZzYlcuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
