Nostalgia, emoția exploatată de politicieni, ne poate schimba viața. Istoricul britanic Agnes Arnold-Forster: „Totul depinde de modul în care este folosită” | Interviu

Cum exploatăm nostalgia în mod pozitiv

Autoarea explorează această transformare remarcabilă, în timp ce oferă o perspectivă profundă asupra modului în care dorul de trecut modelează prezentul nostru. 

Într-un interviu acordat Libertatea, cercetătoarea povestește despre natura nostalgiei, imposibilitatea umană de a nu ne raporta la ea, cât și modul prin care o putem folosi pentru a ne imagina un viitor mai bun.

Trăim vremuri marcate atât de schimbări rapide, cât și de incertitudini, timpuri în care nostalgia devine un refugiu emoțional pentru mulți. 

În noua ei carte, „Nostalgia. Povestea unei emoții periculoase” (Humanitas, 2025), istoricul și cercetătoarea Agnes Arnold-Forster examinează evoluția acestui sentiment, de la o afecțiune medicală diagnosticată în secolul al XVII-lea la o forță culturală și politică influentă în societatea contemporană. 

Nostalgia este exploatată electoral

Cartea oferă o analiză detaliată a modului în care nostalgia a fost percepută și utilizată de-a lungul timpului, în timp ce evidențiază atât potențialul său terapeutic, cât și riscurile asociate cu idealizarea excesivă a trecutului. 

„Nostalgia este maleabilă și, prin urmare, poate fi folosită pentru a sprijini o serie întreagă de cauze sau mișcări politice. Este o emoție atât de răspândită și atât de atrăgătoare, încât poate fi folosită pentru a-i convinge pe oameni să urmeze politicieni sau puteri care ar putea reprezenta un pericol pentru societate și cultură”, spune Agnes.

Recomandări

Fostul diplomat, actor și jurnalist Andrei Magheru a fost declarat colaborator al Securității comuniste. Cum își turna „Radu Manoliu” colegii

Autoarea, absolventă de istorie la Oxford și doctor în istoria medicinei moderne (Kings College London), a predat la universități prestigioase din Marea Britanie, Canada și Europa și a mai scris cărțile „The Cancer Problem. Malignancy in Nineteenth-Century Britain” (Oxford University Press, 2021) și „Cold, Hard Steel. The Myth of the Modern Surgeon” (Manchester University Press, 2023). 

Ea a fost prezentă în cadrul conferințelor „Despre lumea în care trăim”, organizate de Humanitas Aqua Forte în perioada 10-12 mai 2025. Arnold-Forster a susținut o conferință în cadrul evenimentului de la București pe data de 10 mai, urmată de un dialog cu jurnalista Alexandra Furnea.

Nostalgia, o emoție care ne poate schimba viața

Libertatea: În munca dumneavoastră explorați modul în care emoțiile, miturile și memoria modelează instituțiile și identitățile. Ce vă atrage la aceste intersecții dintre sentiment și istorie?
Agnes Arnold-Forster: Sunt parțial atrasă de nostalgie, mituri și memorie pentru că și eu sunt foarte nostalgică, iubesc miturile și poveștile și îmi place să mă afund în trecut. Interesul meu academic pentru istorie este determinat de conexiunile mele emoționale. Este, de asemenea, motivat politic. De prea multe ori, istoria a fost înfățișată ca o acumulare obiectivă de fapte și, deși cred că este important să explorezi și să-ți expui propriile părtiniri, este imposibil să separăm complet studiul academic al trecutului de sentimentele noastre despre acesta.

Recomandări

Elevul unui liceu tehnologic, după a doua probă a Bacalaureatului: „Istoria este strămoșii noștri” I Reportaj

– Cum ați defini nostalgia ca o emoție în ziua de azi?
– În ziua de azi, nostalgia reprezintă o dorință dulce-amăruie de întoarcere în trecut. Nu este doar despre a-ți aduce aminte de o anumită perioadă, ci o trăire legată de acea rememorare – sentimentul că ți-ar plăcea să te întorci, deși știi că nu o mai poți face.

– În „Nostalgia. Povestea unei emoții periculoase”, explorați nostalgia atât ca o emoție individuală, cât și ca un fenomen social. Credeți că internetul, și în special social media, a schimbat modul în care nostalgia funcționează astăzi?
– Cred că internetul face ca nostalgia să fie deopotrivă mai puternică și mai greu de accesat. Social media și smartphone-urile înseamnă că ai la îndemână orice fotografie, amintire și experiență trecută. Această ușurință îi face pe unii oameni să se simtă mai conectați la ceilalți, dar și să se simtă mai intens nostalgici. Pentru alții, acest lucru atenuează sentimentul și îi împiedică să aibă suficient timp liber pentru a simți cu adevărat dorul sau nostalgia trecutului.

– De ce credeți că nostalgia este o emoție atât de puternică (periculoasă, dar și profund umană), una care a fost profund analizată, atât politic, cât și psihologic, de-a lungul secolelor?
– Este o emoție puternică, deoarece este extrem de maleabilă – poate însemna diferite lucruri pentru oameni diferiți și poate fi exploatată pentru o mare varietate de scopuri. Este și mutabilă – s-a transformat foarte mult, s-a adaptat la lumea în schimbare din jurul ei și, prin urmare, a supraviețuit.

Recomandări

Subiecte BAC matematică 2025. Ce le-a picat elevilor la proba obligatorie a profilului la Bacalaureat

De ce politicienii apelează la nostalgie pentru a-și influența electoratul

– Descrieți nostalgia ca pe o emoție care este adesea înțeleasă greșit; în trecut, spre exemplu, a fost considerată și o boală mintală. Care credeți că sunt pericolele modului în care folosim sau folosim greșit nostalgia astăzi, în special în sfera politică?
– Nostalgia este maleabilă și, prin urmare, poate fi folosită pentru a sprijini o serie întreagă de cauze sau mișcări politice. Este o emoție atât de răspândită și atât de atrăgătoare, încât poate fi folosită pentru a-i convinge pe oameni să urmeze politicieni sau puteri care ar putea reprezenta un pericol pentru societate și cultură. 

– Asistăm la o creștere a mișcărilor de extremă dreapta în Europa, inclusiv în România, adesea conduse de promisiunea de a reveni la un trecut idealizat. Credeți că nostalgia joacă un rol în alimentarea acestui tip de discurs politic? Și dacă da, cum putem recunoaște când nostalgia devine o forță periculoasă mai degrabă decât una reflexivă sau emoțională?
– Cred că există un risc asociat cu gândul că nostalgia este exclusiv conservatoare, populistă politic sau regresivă social. Deși nostalgia poate fi exploatată de anumiți politicieni, nostalgia nu este în mod inerent politică sau morală. Este un sentiment care poate sublinia o mare varietate de atitudini și comportamente – fie la stânga sau la dreapta spectrului politic. Ascensiunea extremei drepte, de exemplu, nu este vina nostalgiei. Nu este util să dăm vina pe nostalgie pentru astfel de lucruri, deoarece este aproape imposibil să nu o simțim. În schimb, ar trebui să ne îndreptăm atenția către condițiile sociale și economice în care oamenii trăiesc.

– Am văzut cum nostalgia este mobilizată politic în mișcări precum „Make America Great Again” sau în apelurile de revenire la o societate așa-zis „tradițională” în Europa de Est. De ce credeți că nostalgia este un instrument politic atât de eficient?
– În principiu, este un instrument politic eficient pentru că este un sentiment aproape omniprezent, îi face pe oameni să se simtă bine și este incredibil de flexibil. 

O emoție care nu este neapărat rea sau bună

– Ce sperați să rețină cititorii despre propria lor relație cu trecutul după ce vă citesc cartea? Există un fel de responsabilitate emoțională pe care o purtăm atunci când reflectăm asupra locului de unde venim?
– Sper, poate cel mai important, ca oamenii să poată să se bucure de propria lor nostalgie personală, în timp ce devin mai atenți la natura potențial înșelătoare a unor moduri în care nostalgia este utilizată și exploatată. După cum am spus, nostalgia nu este în mod inerent rea sau bună, totul depinde de modul în care este folosită.

– Scrieți despre mituri, memorie și emoții, teme puternice, încărcate emoțional. Cum vă îngrijiți de propria sănătate emoțională în timp ce cercetați subiecte atât de intense? Există ceva ce faceți în mod intenționat pentru a rămâne cu picioarele pe pământ?
– Prima mea carte a fost despre istoria cancerului, care a fost mult mai dureroasă decât nostalgia, așa că am avut antrenament. Dar, în general, cred că este important să petreci mult timp fără să lucrezi – să te bucuri de prieteni, de familie, de timpul liber. Cercetarea și scrisul pot fi activități care te pot consuma și este mai bine să nu le lași să facă asta.

– Faptul că v-ați scufundat în nostalgia altor oameni v-a schimbat personal?
– Întotdeauna am fost predispusă la nostalgie, așa că, dacă e ceva, m-a făcut să-mi accept mai bine propriile tendințe.

Modul în care privim spre trecut poate avea un impact asupra vieții noastre

– În ce feluri nostalgia și memoria modelează modul în care privim munca astăzi – în special în vremuri postpandemice, când epuizarea și prejudiciul moral sunt atât de răspândite?
– Cred că nostalgia ne poate face evaluatori slabi ai stresului actual de la locul de muncă. O mulțime de oameni cu care am vorbit în cadrul cercetării pentru carte au reflectat cu nostalgie asupra unei ere trecute a bucuriei la locul de muncă, când, de fapt, știm că orele de lucru erau mai lungi, legile privind sănătatea și siguranța erau mai puțin solide și, în general, drepturile lucrătorilor erau mai limitate (cel puțin, în Regatul Unit) – asta nu înseamnă că totul s-a îmbunătățit și există multe locuri din lume unde situația s-a degradat, dar cred că este important să recunoaștem unde s-au făcut progrese și să evităm nostalgia excesivă pentru vremurile în care, de exemplu, femeile aveau mai puțin acces la locul de muncă.

– Ce vă sperie cel mai mult în legătură cu modul în care societatea privește trecutul? Și ce vă dă speranță?
– Cel mai înfricoșător lucru este atunci când oamenii fac trecutul să pară mai omogen decât a fost în realitate, când uită rolul crucial jucat de migranți și de persoanele de culoare în cultura, societatea și succesul nostru economic. Am speranță atunci când oamenii folosesc trecutul pentru a impulsiona schimbări pozitive pentru viitor.

– La ce concepție greșită despre nostalgie v-ar plăcea ca oamenii să renunțe?
– Faptul că este în mod inerent de dreapta sau conservatoare.

– Într-o epocă a anxietății climatice și a accelerării tehnologice, credeți că nostalgia va deveni și mai puternică? Ar putea să stea în calea imaginării unui viitor mai bun?
– Cred că nostalgia ar putea deveni mai puternică – ceea ce este de înțeles – dar că, de fapt, ea poate fi folosită pentru a ne ajuta să ne imaginăm un viitor mai bun.

– Cum ar arăta o utilizare etică sau mai conștientă a nostalgiei, în special în discursul public? Este posibil?
– Cred că este, cu siguranță, posibil, dacă oamenii desfășoară un discurs public etic și elaborează politici. În astfel de cazuri, utilizarea nostalgiei poate fi, de asemenea, etică, în același mod în care dacă cineva nu este etic în modul în care comunică și face schimbări, atunci poate utiliza nostalgia într-un mod imoral.

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro