Nu te mai ajungi cu banii? Fă economie mâncând sănătos!
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Carne, brânză, ouă - sunt primele pe listă, când mergi la cumpărături? Vezi? Aşa te trezeşti cu o notă de plată piperată la casă. Şi mai împovărătoare va fi, însă, peste ani, nota de plată la capitolul sănătate: hipertensiune, probleme cardiovasculare, diabet, în cazuri extreme - cancer.
Pe primul loc: vegetalele
Nutriţioniştii nu obosesc tot învăţându- ne că cerealele (orez, paste făinoase, fulgi de ovăz, secară etc.), legumele, verdeţurile, fructele trebuie să deţină cea mai mare pondere în hrana noastră cea de toate zilele, pentru că sunt mult mai sănătoase decât proteinele de origine animală. Şi, să recunoaştem, din primăvară până toamna târziu, au şi preţuri convenabile. Bine, bine, dar cât ar trebui să consumăm pe zi din această categorie de alimente- vedetă, atâta vreme cât avem o sănătate echilibrată? Iată cât:
- 8-10 felii de pâine (integrală, ideal)
- o ceaşcă şi jumătate de cereale preparate (orez, paste, fulgi de ovăz etc.)
- 500-600 g de legume, o legătură de verdeaţă (pătrunjel, mărar, leurdă, untişor etc.), o salată verde de mărime medie
- două fructe proaspete sau o jumătate de ceaşcă de legume conservate, ori o jumătate de ceaşcă de suc de fructe.
Proteinele animale au, totuşi, rolul lor
Nutriţioniştii nu prea încurajează dieta vegetariană “pe viaţă”. Pentru că proteinele de origine animală - carne, peşte, ouă, lapte şi brânzeturi - au rolul lor bine definit de mama-natură: ele susţin procesul de creştere în copilărie şi ajută organismul, toată viaţa, să se regenereze şi să se apere de boli; în absenţa lor, pielea, părul şi unghiile au de suferit. Alimentele de origine animală trebuie consumate însă în cantităţi moderate. Ce înseamnă “moderat”? Să ai la masă, în fiecare zi, o singură categorie din aceste proteine. Aşa iese şi bugetul tău în câştig, dacă te gândeşti că aceste alimente au preţuri destul de piperate! Consumă, aşadar:
- 200 ml de lapte, 100 g de brânză, unul sau două iaurturi mici în una din zilele săptămânii
- în ziua următoare, poţi mânca peşte (200-400 g )
- în cea de-a treia zi te vei răsfăţa cu o porţie (150 g) de carne roşie sau albă
- În cea de-a patra zi poţi mânca, pe lângă legume, cereale şi fructe, şi un ou sau două. Şi tot aşa.
Cuprins:
Răsfăţul – cu ţârâita
Nu ne putem lipsi de uleiurile vegetale, care protejează inima, datorită conţinutului de acizi graşi Omega 3 şi Omega 6. Nici de vitaminele, mineralele şi colesterolul “bun” din unt. Şi cine nu pofteşte din când în când la o ciocolată? Dacă te gândeşti la o ciocolată întreagă, pune-ţi pofta-n cui! Ca să nu “se depună” sub forma unor nedorite kilograme şi să nu-ţi subţieze bugetul, dulciurile şi grăsimile trebuie consumate în cantităţi minime. Adică, una-două linguri de ulei (de măsline, de porumb, de struguri, de rapiţă), 20 g de unt, un pătrăţel de ciocolată (neagră - 70-80% cacao) pe zi.
