O călătorie cu rucsacul în spate, care trebuia să fie doar o aventură într-o țară îndepărtată, i-a schimbat complet viața unei japoneze din Yokohama. Ayako Funatsu a ajuns pentru prima dată în România în urmă cu 27 de ani, a descoperit mănăstirile din Moldova, tradițiile și ospitalitatea oamenilor, iar în cele din urmă a decis să rămână. Astăzi vorbește fluent românește, colecționează ii vechi și a transformat arta japoneză a hârtiei într-o afacere în care unele creații ajung să coste mii de lei, potrivit Observator. Ayako se prezintă drept o „româncuță din Extremul Orient”. Povestea ei cu România a început cu mult înainte ca țara noastră să devină locul pe care avea să îl numească acasă.
Cuprins:
Originară din Yokohama, Ayako Funatsu a venit prima dată în România în urmă cu 27 de ani. A călătorit cu trenul, a vizitat mănăstirile din Moldova și a cunoscut români care au impresionat-o prin căldura și ospitalitatea lor. Călătoria care trebuia să fie temporară a devenit, în cele din urmă, începutul unei vieți noi. Cu timpul, s-a apropiat tot mai mult de cultura românească și de tradițiile locale, dar pasiunea a mers atât de departe încât Ayako a devenit membră a comunității „Domnițe cu altițe”, fiind singura străină din grup.
A început să colecționeze și piese de port popular. Printre obiectele pe care le deține se află inclusiv o ie veche de aproximativ 100 de ani.
Ayako nu și-a lăsat însă în urmă originile japoneze. Ea a devenit designer de origami și de flori din hârtie, folosind tehnici și materiale japoneze pentru a crea decorațiuni și obiecte artistice, iar cele două culturi s-au întâlnit în munca ei.
A obținut finanțare după ce a participat la o emisiune pentru tineri antreprenori și așa și-a deschis propriul atelier, unde hârtia colorată și hârtia japoneză sunt transformate în compoziții florale și alte obiecte decorative inspirate din tradiția niponă. Prețurile pornesc de la aproximativ 500 de lei și pot ajunge la câteva mii de lei, în funcție de cât de complicată este lucrarea și de materialele folosite.
După mai bine de 20 de ani petrecuți aici, japoneza spune că a ajuns să privească altfel inclusiv unele lucruri pe care românii tind să le considere defecte. Una dintre calitățile pe care le apreciază este capacitatea oamenilor de a improviza și de a găsi repede soluții atunci când lucrurile nu merg conform planului. Ayako compară această atitudine cu modul de lucru din Japonia, unde planificarea, atenția la detalii și perfecționismul au un rol foarte important.
„Sunt oameni extrem de pricepuți, găsesc mereu o soluție pe ultima sută de metri și nu se sperie când nu iese totul cum sperau”, spune ea.
Expresia românească „merge și așa” are, spune ea, și o interpretare pozitivă: poate arăta creativitatea și capacitatea oamenilor de a se adapta atunci când apar probleme neașteptate, iar această flexibilitate a influențat-o în timp și pe ea și i-a schimbat felul în care privește viața.
Legătura sa cu România nu a început însă abia după mutare. Ayako începuse să studieze limba română încă din Japonia, iar astăzi o vorbește fluent. A lucrat de-a lungul anilor și în turism, unde le-a prezentat România vizitatorilor japonezi și reprezentanților presei din Japonia. A participat și la Târgul de Turism al României și a continuat să promoveze cultura, tradițiile și locurile pe care le-a descoperit aici. După 27 de ani, România nu mai este pentru ea destinația unei călătorii cu rucsacul în spate, ci locul în care și-a construit viața și afacerea.