Numărul celor care declară româna drept limbă maternă este în creştere în Republica Moldova, în timp ce numărul rușilor este în scădere
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Numărul locuitorilor din Republica Moldova care declară „româna” drept limbă maternă a crescut semnificativ faţă de acum zece ani, nemaivorbind față de acum 20 de ani, în timp ce proporţia celor care se declară „români” și respectiv „moldoveni” este în uşoară creştere, potrivit datelor publicate de Biroul Naţional de Statistică de la Chişinău în baza Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor desfăşurat anul trecut, relatează newsmaker.md.
Conform sursei citate, cea mai pronunțată schimbare se observă în ceea ce privește limba maternă. Numărul celor care au declarat „româna” drept limbă maternă a crescut semnificativ, și anume până la 31,8% (765.838 de persoane), față de 22,6% (586.838) în 2014. Ponderea celor care consideră „moldoveneasca” drept limbă maternă a scăzut la 48,1% (1.159.857 de persoane), de la 55,5% în 2014. În total, categoria „moldovenească” și „română” însumează 79,9% din populația Republicii Moldova.
NewsMaker remarcă totodată faptul că a crescut ușor ponderea celor care au numit rusa drept limbă maternă - 11,6% (280.050), comparativ cu 9,6% (250.478) în 2014. Ponderea limbii ucrainene s-a redus la 3% (71.878), de la 3,9%, a limbii găgăuze la 3,6% (87.407), de la 3,9% și a limbii bulgare la 1,2% (28.839), de la 1,5%.
În Chişinău, capitala Republicii Moldova, româna a fost indicată drept limbă maternă de 47,7% dintre locuitori, iar așa-zisa limbă „moldovenească” de către 28,7%. Rusa este considerată limba maternă de către 19,7% dintre locuitorii Chișinăului. În acelaşi timp, în nordul Republicii Moldova domină „moldoveneasca” (62%), faţă de limba română (17,3%).
În același timp, 76,7% dintre locuitorii Republicii Moldova (1.848 670 de persoane) s-au declarat „moldoveni” din punct de vedere etnic, o creştere de 2,7% faţă de anul 2014. Totodată, a crescut semnificativ şi numărul celor care se identifică drept „români”, la 8% (193.197 de persoane), faţă de 6,6% în 2014.
În schimb, ponderea altor grupuri etnice s-a redus, ucrainenii reprezentând 5,1% (123.586) din populaţie, faţă de 6,6% în 2014, ruşii - 3,4% (81.360), faţă de 4,1%, găgăuzii - 4% (97.205), faţă de 4,3%, iar bulgarii 1,6% (38.236), față de 1,8%.
Analiza demografică arată că cei care se declară ruși (80,9%) şi vorbitorii de limbă rusă (80,5%) locuiesc preponderent în mediul urban, în timp ce cei care se identifică drept „moldoveni” (57,4%) în mediul rural.
Datele privind apartenența religioasă au înregistrat, de asemenea, schimbări, notează sursa citată. Majoritatea covârșitoare a populației, mai exact 94,3%, se declară de religie ortodoxă, față de 90,5% în 2014.
La recensământul din 2004, organizat pe vremea așa-zisului regim comunist al lui Vladimir Voronin, procentajul moldovenilor/românilor a fost stabilit la 69,6% (dintre care 1,9% au insistat să fie numiți români), iar procentajul rușilor la 9,4% și cel al ucrainenilor la 11,2%.
„În sumă, rușii+ucrainenii, care în esență, reprezintă un grup destul de omogen, marea majoritate fiind persoane venite în RSSM (fosta Republică Sovietică Socialistă Moldovenească) în perioada sovietică și descendenții lor, a scăzut de la 483 mii la 206 mii. Deci în 20 de ani, numărul lor a scăzut cu 53.4%”, semnalează sociologul Mihai Bologan.
„Nominal, unica etnie care a crescut numeric constant e categoria „români”, de la 73 mii la 193 mii, iar procentual și mai mult: de la 2.1% din populația recenzată în 2004 la 8% din populația cu reședință simplă în 2024. Asta doar nominal, pentru că diferența dintre români și moldoveni e mai mult una politică decât etnică. Același popor - două modalități de identificare”, precizează sociologul din Republica Moldova.
Un fapt „interesant”, potrivit lui Mihai Bologan, este că „pe fundalul diminuării mari a reprezentanților minorităților naționale, numărul moldovenilor + românilor a scăzut cu doar 50 mii între 2014 și 2024”.
„Factori care să explice această situație sunt mulți, inclusiv e posibil că o parte din moldovenii (românii) care anterior au emigrat s-au întors, poate rata natalității este mai mare (trebuie de verificat), posibil că unele persoane se identifică drept moldoveni din punct de vedere geografic, nu etnic. Republica Moldova se transformă, treptat și sigur într-un stat monoetnic”, conchide sociologul, atrăgând atenția că situația ar putea suferi modificări în cazul în care s-ar „accelera procesul de acceptare a imigranților din alte țări”.
