O fetiță de 9 ani abuzată sexual avea coșmaruri, iar medicul psihiatru i-a dat Rivotril și agresiunea a continuat doi ani!
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
O cultură în care agresiunea asupra minorilor este trecută în derizoriu se întinde în societatea românească, în casele victimelor, cabinetele medicale, până în sediile indulgente ale Parchetelor și în sălile tribunalelor. Libertatea continuă prezentarea cazurilor în care chiar cei mai apropiați oameni de copii, părinții sau medicii care îi tratau, au fost primii care le-au trădat încrederea și i-au lăsat singuri în fața agresorilor, pentru ani. Cum arată mecanismele prin care presiunea socială și profesiile responsabile, în loc să dezvăluie adevărul, conservă minciuna și abuzul?
Cuprins:
Fata avea 9 ani când a fost violată prima oară. Mama ei a bănuit de la început că Adina* e agresată, iar tatăl l-a prins pe violator în timp ce o pupa, dar părinţii nu s-au dus la poliţie, de teama rușinii sociale. Abuzul a continuat doi ani, timp în care numărul agresorilor fetiţei a crescut. Trei violatori au fost trimişi în judecată, dar numai unul dintre ei e azi arestat. Povestea nu e dintr-o Românie trecută, medievală, ci de acum câteva luni.
***
În fiecare noapte, Adina era chinuită de coşmaruri, se zbătea în somn şi se trezea ţipând. Fără nicio noimă, se ridica şi îşi trăgea peste cap pătura cu care era învelită, şi aşa o găseau părinţii treziţi de strigătele ei: împietrită în vârful patului, ca o fantomă.
După câteva luni, la cererea mamei, medicul neuropsihiatru care o avea în evidenţe pe fetiţă, i-a prescris Rivotril, un medicament puternic, pentru tratarea epilepsiei ce poate provoaca somnolenţă.
Nimeni n-a întrebat-o pe Adina ce visează ea noaptea şi de ce îşi acoperă fața în somn. Abia în august 2020, după doi ani de abuz sexual, fetiţa le-a mărturisit psihologilor că, de fiecare dată după ce agresorul îi dădea pantalonii jos, ea îşi punea o pătură pe cap, de frică să nu vadă ce i se întâmplă.
Agresată la şcoală şi acasă
Adina are 11 ani şi locuieşte într-un sat de lângă Suceava. E diagnosticată cu deficiență mintală medie şi are gândirea unui copil de 6 ani, se precizează în raportul de evaluare a ei.
În clasa a III-a, fetiţa nu știa să citească și nici să scrie după dictare. „Nu m-a ajutat nimeni niciodată cu temele”, explică Adina.
<strong>Spune că părinţilor ei le place să bea, iar ea trebuia să aibă grijă de fraţii săi mai mici. </strong><br>
Nici de la şcoala din comună Adina n-a primit prea mult ajutor. „Colegii se poartă urât cu mine şi îmi strigă că sunt «țigancă», «nespălată» şi «handicapată», iar uneori mă lovesc”, mărturiseşte fetiţa.
Bătaie şi vorbe urâte primea şi de-acasă, iar în 2019, atunci când Costel B., vărul ei de 23 de ani, a început să se poarte frumos cu ea şi să-i facă declaraţii de dragoste, Adina a crezut că aceasta este iubirea pe care ar trebui să o primească. Avea doar 9 ani atunci.
Victima: „Mă chinuia și mă pupăcea”
Casa părinţilor ei se află la marginea satului, pe câmp. În vecinătate e doar fosta gospodăria a bunicilor, rămasă nelocuită, şi curtea unde Costel B. şi alţi amici de-ai lui creşteau animale. Bărbatul o ducea pe Adina în casa veche unde, spune fetiţa, „mă punea pe pat, mă chinuia și mă pupăcea”, apoi o dezbrăca şi o obliga să-i facă sex oral.
Curând, părtaşi la aceste abuzuri sexuale au devenit şi alţi tineri din sat. Anchetatorii i-au identificat pe doi dintre ei: Dorel B., în vârstă de 25 ani, și Ionuţ P., de 17 ani, care au supus fetiţa la acte sexuale orale. Dar Adina a mărturisit că ar exista şi un al patrulea agresor, despre care n-a ştiut să spună decât că „are cam 40 de ani”.
Fetiţa era dusă de bărbaţi şi abuzată sexual în casa veche a bunicilor ei sau în alte gospodării nelocuite, în lanuri de porumb şi pe marginea iazului.
Violatorul, prins în flagrant delict
Fratele de 8 ani al Adinei, care mergea cu ea peste tot, era pus de Costel B. să stea de pază şi să-l anunţe, în caz că vine cineva. Într-o zi, tatăl copiilor l-a văzut pe fiul lui cum stă de planton, chiar în geamul casei lor, şi a intrat la bănuieli.
Costel B. venise în vizită la ei, ca să-și bea cafeaua. Curând, părinţii Adinei au plecat cu treabă, prin curte, dar după ce au văzut că băiatul lor se tot uită pe geam, tatăl copilei a intrat pe furiş în casă şi l-a surprins pe Costel B. în timp ce o săruta pe fiica lui de 9 ani.
<strong>S-au certat, agresorul s-a jurat că n-o să se mai întâmple, iar „soţul meu a avut încredere în el, pentru că suntem rude”, spune mama Adinei.</strong><br>
Fetiţa a mărturisit că, în acea zi, tatăl ei a certat-o „tare” şi a bătut-o. Mama i-a cerut apoi să-i spună dacă vărul ei „i-a mai făcut şi altceva”. „Mi-a zis că nu, dar am bănuit că minte”, declară femeia.
Părinţii: „N-am vrut să se audă prin sat”
Doi ani a durat „bănuiala” mamei. La fel și abuzul, nederanjat de nimeni. Cei de la Protecţia Copilului au întrebat-o pe femeie de ce nu a făcut nimic ca să-şi apere fiica, iar femeia a mărturisit: „Eu şi soţul ne-am înţeles să nu vorbim despre asta şi să nu mergem la poliţie, pentru că suntem rude cu Costel şi Dorel B. şi n-am vrut să se audă prin sat”.
„Presiunea socială este foarte mare, mai ales la noi”, spune psihologa Daniela Gheorghe, director executiv al Federaţiei Organizaţiilor Neguvernamentale pentru Copil.
Iar în cultura noastră, abuzul sexual nu este foarte condamnat, din păcate. Şi atunci, uite că partea asta de tradiţii, de cultură, de presiune socială, reuşeşte uneori să anihileze instinctul matern, iar părintele ajunge să nu mai lupte pentru dreptatea copilului lui.
Daniela Gheorghe, activist civic:
Daniela Gheorghe spune că sunt foarte multe cazurile în care abuzul sexual al copilului devine un secret al întregii familii. Sau al întregii comunităţii. „Asta se întâmplă şi în familii înstărite, pentru că, să ne înţelegem, abuzul sexual nu apare doar în familiile sărace. Dar întotdeauna se va găsi cineva, din biserică, de la şcoală, de la spital, care să se alieze cu copilul şi să-l ajute”, spune psihologul.
Satul în care mai mulţi bărbaţi au agresat sexual o fetiţă de 9 ani are doar 700 de locuitori. Dar niciunul n-a observat nimic, pentru a deveni „aliatul” copilei. În sala de judecată, unul dintre săteni a mărturisit că nici nu poate înţelege cum a fost agresată Adina, „pentru că satul e mic și nu avem printre noi răufăcători”. Iar un alt localnic a declarat că „ce s-a întâmplat cu fata cea mare a familiei B. e un incident care se poate întâmpla oricui”.
Mama dă vina şi pe poliţie
Mai târziu, mama Adinei a declarat, în faţa instanţei, că i-a fost frică să meargă la poliție şi pentru că, după ce l-au prins pe Costel B. sărutând fetiţa, familia lui i-ar fi ameninţat, pe ea şi pe soţul ei, cu moartea şi cu incendierea casei.
<strong>„Am făcut şi noi ce am putut”, spune mama. „Eu am supravegheat fetiţa, i-am interzis să mai meargă la vărul ei și am sperat că lucrurile se vor liniști”.</strong><br>
Femeia susţine acum şi că a mers totuşi, anul trecut, la Postul de Poliţie din Şcheia, de două ori. Prima oară, în martie 2020, când a ajuns la spital cu băiatul de 8 ani, pe care agresorii fetiţei l-au îmbătat. Copilul, internat la UPU Suceava cu intoxicație etilică, i-a spus atunci mamei ce se întâmplă cu sora lui, iar după ce spitalul a sesizat poliţia, mama spune că le-a declarat totul celor ce investigau incidentul, dar nu s-a întâmplat nimic.
Iar luna următoare, susţine ea, după ce i-a văzut pe copii ieşind dintr-un lan de porumb şi pe Costel B. în spatele lor, a reclamat din nou abuzul. „Am mers imediat la poliție la Șcheia şi le-am zis bănuiala mea, că el le face ceva rău copiilor. Dar am fost sfătuită să depun plângere doar dacă am certitudini în legătură cu vreo agresiune”, a precizat mama Adinei, prin avocat, în sala de judecată.
Poliţia o contrazice. „În momentul în care a venit şi a făcut sesizarea, s-a demarat imediat şi ancheta. Nu poţi să te joci cu aşa ceva, mai ales când e vorba de un caz precum acesta, în care victima e un copil care are şi probleme de sănătate”, ne-au precizat cei de la Postul de Poliţie din Şcheia.
Trei violatori, doi în libertate
Plângerea a fost depusă la Poliţie de mama Adinei în ziua de 10 august 2020, după ce fetiţa ei i-a povestit tot ce îi făcea Costel B. A fost deschis imediat un dosar penal, iar după trei zile, Adina şi fratele ei au fost luaţi din familie şi plasaţi la un asistent maternal.
Costel B. şi ceilalţi doi agresori identificaţi au rămas în libertate încă două săptămâni. Convorbirile pe care le-au avut între ei pe telefoanele mobile, după ce aflaseră pentru ce sunt cercetaţi, au devenit probe în acuzarea lor. La fel, şi declaraţia dată în anchetă de unul dintre agresori.
Pe 25 august 2020, la solicitarea procurorilor, doar Costel B. a fost arestat preventiv. El a aruncat vina pe părinţii fetiţei, spunând că aceştia erau dezinteresaţi de ce face ea. Însă asta „ar putea constitui o cauză de vulnerabilizare a persoanei vătămate, iar nu o situație contextuală care să poată fi reținută în favoarea inculpatului”, a subliniat judecătorul de drepturi şi libertăţi, în motivarea prin care a prelungit arestul preventiv.
Vindecarea, prin dragoste şi psihoterapie
În octombrie 2020, Costel B. şi Ionuţ P. au fost trimişi în judecată pentru viol. În acelaşi proces, celălalt agresor, Dorel B., are doar calitatea de învinuit. Luna trecută, Costel B. s-a oferit „să acopere pretenţiile civile ale persoanei vătămate”, gest care ar putea fi contabilizat ca o circumstanţă atenuantă ce reduce cu o treime limitele unei eventuale pedepse.
Procesul este în derulare, la Judecătoria Suceava.
Adina, fratele ei mai mic, dar şi Eduard, băieţelul violat de la 6 ani (link articol 1) au fost incluşi în programe de consiliere psihologică.
„Din fericire, aceşti copii îşi revin, după ce intră pe un făgaş normal”, spune psihologa Daniela Gheorghe. „Majoritatea oamenilor au capacitatea de a se recupera după o traumă, oricât de mare ar fi ea. E capacitatea de rezilienţă, pe care aproape toţi o avem în noi. Vindecarea acestor copii poate fi făcută prin terapie şi prin dragostea pe care ei o primesc de la familia biologică, de la cea extinsă sau de la familia de plasament. Dacă sunt înconjuraţi de dragoste, dacă se simt în siguranţă şi beneficiază de psihoterapie, recuperarea acestor copii este foarte, foarte mare, iar ei ajung să aibă o viaţă normală”.
Adina* este numele folosit în articol și care înlocuiește numele real al fetei, pentru a-i proteja identitatea.
